Monografia comunei

Comuna Cornereva este situată în cadrul județului Caraș-Severin, județ care se află în partea de sud-vest a României. Această localitate ocupă extremitatea estică a județului, fiind situată în apropierea interferenței dintre Depresiunea Almăjului și Depresiunea Mehadia-Domașnea, aceasta din urmă fiind situată pe culoarul Timiș-Cerna, culoar ce separă în această zonă extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, reprezentată de Munții Cernei, de Munții Banatului. De altfel pe teritoriul comunei Cornereva se desfășoară o mare parte din cadrul Munților Cernei cu culmi muntoase ce depășesc 1800 metri altitudine și depresiunea în care este așezată localitatea Cornereva. Spre sud această depresiune intră în contact cu culoarul Timiș-Cerna, iar spre nord se continuă peste înșeuarea Furca Obiții cu Depresiunea Rusca-Teregova.

Din punct de vedere matematic, comuna Cornereva este situată la nord de paralela de 45° latitudine  nordică și la est de meridianul de 22° longitudine estică, mai exact sudul comunei Cornereva se află la 45°04’ latitudine nordică, iar vestul comunei la 22°25’ longitudine estică.

În urma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comuna Cornereva, o localitate de munte, cu un relief și o dispersare deosebită este compusă din 40 de sate, din care cele mai reprezentative sunt : Cornereva-centrul comunei și satul Bogâltin, care în mai multe rânduri a fost de sine stătător, constituind comună aparte.

Din punct de vedere fizic cea mai mare parte a comunei se găsește la o altitudine medie de circa 700 m. Partea sudică a comunei este cea mai joasă, având o altitudine de 436 m. Centrul comunei se află la altitudinea de 525 m iar văile longitudinale ce converg în centrul comunei și pe care sunt situate majoritatea celor 40 de sate ale așezării se află la altitudinea de 700-800 m.

De pe teritoriul comunei Cornereva izvorăște râul Belareca, unul dintre afluenții importanți ai râului Cerna. Punctul lor de confluență este situat în apropierea gării din Băile-Herculane.

Comuna Cornereva se învecinează, în partea de sud-vest cu comuna Cornea, la vest cu comuna Domașnea, iar în partea de nord-vest și nord cu comuna Teregova.

În partea  sudică, Cornereva se învecinează cu satele Globu-Rău și Valea Bolvașniței, sate ce aparțin comunei Mehadia.

În est comuna Cornereva se învecinează cu județele Gorj și Mehedinți. Hotarul cu județul Gorj se află pe culmile Munților Godeanu, iar cel cu județul Mehedinți pe râul Cerna.

Din Cornereva spre comunele învecinate sunt distanțe apreciabile. Spre exemplu, până la Mehadia sunt 25 km de parcurs, iar până la Teregova –24 km.

Față de principalele centre urbane, Cornereva se situează la 105 km de orașul Reșița, reședința județului Caraș-Severin, la 70 km de Caransebeș, la 45 km de orașul Orșova și la 30 km față de stațiunea Băile Herculane.

De principalele căi de comunicație, Cornereva este legată prin drumul județean Tergova-Cornereva-Plugova, cu racord la ambele capete în E 70.Cea mai apropiată gară este Crușovăț, aflată la circa 20 km de Cornereva.

Puținele urme materiale arheologice găsite pe teritoriul comunei Cornereva, atestă faptul că localitatea are un trecut milenar, deși s-ar părea că marea izolare în care se află ar contrazice acest lucru.

În perimetrul actual al centrului comunei a fost găsit un topor de piatră șlefuită și perforată, despre care, se bănuiește că datează din neoliticul târziu.

Acest topor neolitic se află în prezent la școala din centrul comunei. De altfel și alte surse susțin că urme ale habitatului uman pe teritoriul comunei datează din epoca bronzului timpuriu.

Privind lucrurile sub aspect politico-organizatoric, putem spune că ținuturile almăjene au făcut parte din uniunea de triburi a lui Oroles, a lui Rubobostes iar în ultimă instanță din marele stat dac al lui Burebista. Este foarte posibil ca această stăpânire să se fi extins și asupra populațiilor de pe râul Belareca. Războaiele daco-romane au cerut sacrificii mari din partea populațiilor dacice din această zonă.

Aceste ținuturi au făcut parte din Imperiul Roman până în anul 271 d. Hr., când are loc retragerea aureliană. După retragerea stăpânirii romane, așezările almăjene, cele de pe valea Cernei si Timișului se vor organiza din nou sub forma obștilor sătești conduse de juizi. Din cauza migrației popoarelor, perioada care urmează este destul de grea pentru marea parte a acestei zone, dar probabil, teritoriul comunei Cornereva a fost ferit de invazii din cauza izolării de care am vorbit mai înainte.

Între secolele IX-XI, când apar primele formațiuni prestatale românești, aceste ținuturi fac parte din voievodatul lui Glad și apoi al lui Ahtun. După întemeierea voievodatului Transilvania, aceste locuri s-au bucurat de o largă autonomie în cadrul voievodatului ca și alte ținuturi din zonele mărginașe ale acestuia. Important este faptul că fiind în zona de contact, comuna Cornereva, ca și alte așezări învecinate, nu a întrerupt niciodată legătura cu frații români de peste Carpați, ai căror voievozi vor stăpâni vremelnic Banatul Severinului, exemplul cel mai elocvent fiind Mircea cel Bătrân. După moartea acestuia Almăjul și regiunile vecine cad din nou sub stăpânire maghiară.

Cornereva este atestată documentar în anul 1518 și aparținea districtului Caransebeș, după cum reiese dintr-o diplomă nobiliară.

Satul Bogâltin este atestat mai înainte, în anul 1452,și aparținea Districtului Mehadia.

În anul1543 localitatea este întâlnită sub denumirea „Konyorova”

Mai târziu, în anul 1584 se numea „Kanyorova”,iar în 1603,”Kuneiro-va”. Desigur, toate aceste denumiri sunt forme maghiarizate ale cuvântului românesc CORNEREVA care își are originea în cuvântul „cornet”(=loc cu corni).

Pentru a înțelege principalele evenimente petrecute în istoria acestor ținuturi, trebuie să le încadrăm într-un context mai larg, mai general și să le legăm de principalele evenimente istorice petrecute în regatul Ungariei sau mai târziu în Imperiul Habsburgic.

După 1541,când o mare parte din Ungaria a fost transformată în pașalâc turcesc, dominația maghiară este înlăturată, intensificându-se în același timp incursiunile prădalnice ale turcilor în această zonă. Administrația turcă va dăinui până în anul 1690.După pacea de la Pașarowitz din anul 1718,încheiată între turci și austrieci, asupra Almăjului și a localităților învecinate, deci și asupra Cornerevei, se întinde administrația austriacă. Locuitorilor acestor ținuturi li s-a părut, totuși, mai blândă stăpânirea turcească decât cea austriacă. De aceea, în timpul luptelor dintre austrieci și turci(1737-1739), almăjenii trec de partea turci-lor. Războiul este câștigat de turci, dar prin pacea de la Belgrad din 1739, Banatul rămâne mai departe sub dominație austriacă.

În scopul menținerii ordinii în ținuturile bănățene de pe linia de graniță, se creează în anul 1753 Miliția Națională Bănățeană, în cadrul căreia se vor înrola și mulți „cornerevinți”.În anul 1775 se formează regimentul iliro-român nr.13 prin contopirea batalionului român de la Jupalnic cu cel iliro-sârbesc. Cornereva aparținea companiei de la Mehadia, care avea un număr de 570 de soldați.

Rivalitatea dintre turci și austrieci va genera în anul 1788 un nou conflict. În timpul acestui război locuitorii comunei Cornereva au participat activ la luptele de apărare. Luptele violente cu turcii s-au desfășurat pe locul numit astăzi „Pământul turcului” sau „Pământul roșu”, deoarece se spune că aici s-a înroșit pământul de sânge în urma luptelor aprige. Acest loc este situat la hotarul dintre comuna Cornereva și comuna Cornea.

Între anii 1769-1845,comuna Cornereva face parte din Regimen-tul de graniță cu sediul la Jupalnic și va avea în continuare o administrație militară cu regim de sat grăniceresc.

În anul 1845 s-a înființat Compania de graniță Cornereva, înglobând și satul Bogâltin. În anul 1817,împăratul Austriei, Francisc I și împărăteasa Carolina face o vizită pe Valea Almăjului, oprindu-se la Bozovici. Cu acest prilej s-a hotărât ca în fiecare comună să se construiască „Casa ofițerească grănicerească”. Astfel, și în comuna Cornereva se va construi casa numită „Cazarmă”, clădire solidă cu etaj, care a servit ca sediu companiei de grăniceri și apoi de jandarmi ai imperiului. Construcția, care dăinuie și astăzi, a folosit în mai multe scopuri: de pil-dă prin anii 1943-1949 a adăpostit unele săli de clasă aferente școlii, iar în prezent adăpostește dispensarul sanitar uman al localității. Pe teritoriul Cornerevei, pe culmile munților Cernei trecea granița cu România, graniță strict controlată. În acest scop, pe culmile muntoase au fost construite borne de graniță care se pot vedea și astăzi în locul nu-mit „Patraulă”,ușor de înțeles proveniența acestui cuvânt. Administrația și ordinea precum și măsurile uneori draconice exercitate de statul austro-ungar au produs de multe ori nemulțumiri în rândul populației asuprite. A avut chiar în comuna Cornereva o puternică mișcare anti-maghiară în această perioadă. 

Perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și anul 1918 s-a caracterizat printr-o înăsprire a dominației austro-ungare. Profesorul doctor Fodor Férénc amintește într-o lucrare a sa că „din anul 1900 până în anul 1910 numărul locuitorilor Cornerevei s-a micșorat de la 4490 la 4209 prin emigrare în Valahia (România) ”.

Primul război mondial 1914-1918,care va duce la căderea Imperiului Austro-Ungar va îndeplini dorința ardelenilor și bănățeni-lor de a se uni cu toți românii în România Mare. În această conflagrație Cornereva a plătit cu viețile a 138 de persoane. După Marea Unire, în Cornereva, la fel ca în toate satele din Banat, se instaurează administra-ție românească. Situația economică în perioada imediat următoare războiului este precară. Mai târziu în perioada interbelică situația economică a comunei se îmbunătățește. Apar mașini agricole cu tracțiune animală: mașina de treierat, vânturătoarea, semănătoarea, etc.

În perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial în Cornereva își intensifică activitatea grupările legionare, acestea impunându-și autoritatea prin numirea unui primar și notar care îi reprezentau. Cel de-al doilea război mondial a produs și în Cornereva ca în întreaga țară mari suferințe. Românii din aceste locuri au trebuit să plătească un nou tribut de sânge pentru readucerea la trupul țării o parte din teritoriile pierdute în anul 1940.Dictatura comunistă ce încorsetează întreaga societate românească începând din anul 1948 se instalează și în Cornereva. Organismele comuniste de la raion și regiune, noi unități administrative, după model sovietic, numesc „președinți” în fruntea consiliilor locale. Acțiunea de „colectivizare” a pământurilor nu a avut succes în comuna Cornereva. Este cunoscută rezistența anticomunistă a locuitorilor Cornerevei. Mulți cornerevinți se înrolează între anii 1948-1953 în unitățile de partizani anticomuniști, refugiindu-se în munți de unde au opus o rezistență înverșunată.

În anul 1955 se introduce primul autobuz de călători pe traseul Orșova –Cornereva.

În 1962 se introduce curentul electric în localitate, iar în 1964 se deschide exploatarea forestieră.

Din anul 1980,din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei este compus din 40 de sate (cătune),al căror centru este Cornereva-sat.

În concluzie se poate spune că aceste meleaguri au fost locuite întotdeauna de români care, în ciuda vitregiilor vremurilor au continuat să trăiască pe aceste locuri în condiții naturale diferite chiar de zonele imediat apropiate.

Formele de relief ce predomină pe teritoriul comunei Cornereva sunt dealurile și munții, fragmentați de văi longitudinale și văi mai scurte transversale și adânci. Așezarea propriu-zisă este situată în De-presiunea Cornereva, depresiune sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase jurasice. Această depresiune se continuă spre nord, peste șaua Furca Obiții, cu Depresiunea Rusca Teregova. Spre sud De-presiunea Cornereva intră în contact cu culoarul Timiș-Cerna. Spre est, Depresiunea Cornereva este limitată de culmea principală a Munților Cernei, spre nord de înșeuarea Furca Obiții, iar spre vest de o culme secundară a Munților Cernei, culmea Cerni Vâr. În interiorul depresiunii ca și spre est și spre vest la contactul cu culmile muntoase se întâlnesc unele înălțimi deluroase, cum ar fi :Dealul Cucuiata (848) ce străjuiește spre nord centrul civic al comunei. Acest deal se continuă spre nord, înspre Muntele Cozia cu Dealul Balabani. Alte dealuri sunt : Babindeal, Broschini, Gruni. Sub aspect altitudinal cea mai mare parte a comunei se află la o altitudine medie de 700 m. Cea mai joasă altitudine se întâlnește în partea sudică a localității, ea fiind de 436 m. Centrul comunei se află la altitudinea de 525 m iar văile longitudinale ce converg în centrul comunei se află la altitudinea de 700-800 m. Cele mai mari înălțimi se întâlnesc pe culmea principală a Munților Cernei. Cea mai mare parte a Munților Cernei se desfășoară pe teritoriul comunei Cornereva. Acești munți sunt situați în extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, făcând parte din grupa Retezat-Godeanu. Ei ocupă spațiul dintre Depresiunea Mehadica la vest, valea Râului Rece (Hidegul)la nord și valea Olanului și valea Cernei la est. Sunt alcătuiți, după cum am arătat mai înainte, dintr-o culme principală, ce este aproape paralelă cu Valea Cernei, culme ce se află în prelungirea culmii Corhale din Munții Godeanu, și o culme secundară, mai slab dezvoltată, spre vest, culmea Cerni Vâr, ce are direcție nord-sud și este situată între valea râului Belareca și Depresiunea Mehadia-Domașnea. Culmea principală este relativ îngustă, dar mai înaltă, cu vârfurile Dobri(1928 m), Baldoveni (1800 m), Craiova (1801 m), Zgliver(1629 m), Vlașcu Mare (1608 m), Vlașcu Mic (1734 m), Arjana (1513 m), aceste vârfuri fiind despărțite prin înșeuări.

Spre sud-vest această culme principală scade din înălțime, iar din vârful Arjana se bifurcă două ramuri: Culmea Seseminului ce coboară spre Băile-Herculane, iar alta coboară spre Plugova. Tot din culmea principală, dar spre est, se desprind culmi secundare care se termină spre Cerna prin pante abrupte. Cea mai proeminentă dintre aceste culmi este Opleșata, de 1568 m înălțime, situată între văile Craiova la nord și Iauna la sud. Spre vest se întinde o culme mai scundă cu înălțimi mai mari în vârfurile Pietrele Albe (1404 m) și Cozia (1450 m).Această culme leagă spre vest culmea principală de culmea Cerni Vâr prin înșeuarea Furca Obiții. Culmea Cerni Vâr cu o înălțime maximă de 1365 metri în vârful cu același nume se menține uniformă sub aspect altitudinal în partea nordică și centrală, scăzând treptat spre sud în înălțime, ajungând la 1173 m în Cotul Românului. Cele mai mari înălțimi ale Munților Cernei corespund șisturilor cristaline, ce reprezintă o prelungire spre sud a pânzei getice din Munții Godeanu.

În sud și vest Munții Cernei sunt alcătuiți din argile ardeziene (devoniene),conglomerate, gresii, șisturi argiloase și calcare.

În lungul Cernei, la nord de Băile-Herculane apar granite. În culmea Cerni Vâr, gabrourile străpung formațiunile sedimentare și șisturile cristaline danubiene care apar sub cuvertura sedimentară și între văile Lubianei, Belarecăi și Cernei în culmile Mohornicului și Seseminului.

Culmile munților Cernei sunt fragmentate de văi scurte și adânci unde apar și cele mai însemnate procese de eroziune. La baza pereților cheilor, precum și sub abrupturile calcaroase dinspre Valea Cernei se află pânze de grohotișuri. Pe culmile înalte ale munților, unde se întind pajiștile alpine, acționează modelarea crionivală. Versanții Munților Cernei sunt acoperiți de păduri de foioase, în special. În Depresiunea Cornereva, depresiune despădurită, dar și în numeroasele poieni ale acestor munți se întind cele 40 de sate ale Cornerevei, ceea ce face ca Munții Cernei să fie cei mai populați munți din județul Caraș-Severin.

Prin așezarea sa matematică la paralela de 45°lat. N(45°04’lat N) precum și prin așezarea țării noastre în cadrul continentului european, Cornereva se încadrează în condițiile climatului temperat-continental cu variații substanțiale între vară și iarnă. Relieful înalt accentuează aceste variații de temperatură. Așezarea comunei Cornereva în partea de S-V a țării face ca și pe teritoriul acestei localități să se resimtă, e drept mai slab, influențe ale climatului submediteranean, atenuate însă de altitudine. Acest lucru face ca iernile să fie mai blânde decât în alte părți muntoase din țară situate la aceeași altitudine. Aceste influențe ale climatului submediteranean ar fi mai pregnante dacă înălțimile Munților Dinarici și Rodopi nu ar împiedica pătrunderea în cantități mai mari a maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică.

TEMPERATURA AERULUI

Cornereva este așezată în apropierea izotermei medii anuale de 8,6°C. Temperatura medie anuală pentru comuna Cornereva este de 8,5°C.Luna cea mai caldă este luna iulie cu o temperatură medie de 18-19°C, iar luna cea mai rece este ianuarie cu o temperatură medie anuală situată în jurul valorii de -3°C.

Aceste valori caracterizează zonele de vale din cadrul Depresiunii Cornereva, în timp ce spre zona de racord cu unitățile muntoase temperatura înregistrează valori mai scăzute, valori modificate în funcție de altitudine, expunerea versanților, etc.În sezonul rece (octombrie-aprilie) temperaturile medii lunare, exceptând lunile ianuarie și februarie, iar uneori și decembrie, depășesc 0°C,constatându-se creșteri din ce în ce mai mari de la o lună la alta.

Datorită influenței maselor de aer umed și relativ cald din vest, nord-vest și sud-vest, frecvența zilelor de iarnă nu depășește 50 de zile.

În ceea ce privește oscilațiile valorilor temperaturii aerului de la valorile medii obișnuite, se poate da spre exemplu iarna anului 1971, când s-au înregistrat temperaturi de +10°C în ianuarie, iar în februarie de +12°C.În perioada anilor 1969-1972 temperaturile medii anuale au fost în continuă creștere. Între anii 1973-1977 s-au înregistrat variații de temperatură de la an la an. Astfel, în 1977 temperatura medie anuală era de 9°C,iar în 1976 a fost de 8,3°C. În 1977,la 23 martie s-au înregistrat la Cornereva 28°C,iar un an mai târziu, la 13 mai, temperatura a scăzut sub 0°C,fiind compromise  unele culturi agricole.

Primul îngheț se plasează, de obicei în perioada 1 octombrie-11 noiembrie, iar ultimul în intervalul ultimei decade a lunii aprilie și prima decadă a lunii mai, dar după cum am arătat mai pot fi și excepții.

Fiind o zonă micro-depresionară încadrată de culmi muntoase înalte și funcționând ca un culoar unde se canalizează masele de aer, la nivelul localității Cornereva se remarcă și inversiuni de temperatură, care se accentuează mai ales iarna, când în fundul depresiunii se acu-mulează aer rece în timp ce versanții și părțile mai înalte sunt acoperi-te de aer mai cald. Repartiția temperaturilor este influențată și de configurația și expunerea versanților.

PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE

Regimul precipitațiilor la Cornereva este excedentar atingând medii anuale ridicate cuprinse între 800-1000 mm. Pluviometrul de la stația „Meteo” a comunei a înregistrat în anul 1981 o cantitate de precipitații de 1003,2 mm. Spre rama muntoasă valorile cantității de precipitații cresc mai moderat spre vest și mai evident spre est. O des-creștere a cantității de precipitații se observă înspre sud, astfel la Mehadia cantitatea medie anuală de precipitații are valori de 750 mm. Precipitațiile cele mai multe cad în anotimpul cald, prima decadă a lu-nii aprilie, a doua decadă a lunii octombrie. Precipitațiile sunt legate de prezența maselor de aer vestic cât și de activitatea ciclonală. Cele mai însemnate cantități de precipitații cad în lunile mai și iunie, o creștere mai redusă se înregistrează în lunile septembrie-octombrie, iar cele mai scăzute valori ale precipitațiilor se înregistrează în lunile decembrie-februarie, circa 50 mm, când precipitațiile cad sub formă solidă. Numărul anual al zilelor cu ninsoare însumează 36-40,cel al zilelor cu strat de zăpadă 55-65,iar grosimea medie lunară a stratului de zăpadă este în jur de 40-60 cm, această grosime variind în funcție de altitudine. Sunt ani când stratul de zăpadă persistă neîntrerupt 2 luni, dar sunt și ani în care zăpada se menține doar câteva zile. În timpul verii sunt frecvente ploile torențiale însoțite de descărcări electrice și uneori de grindină. În iunie 1978 la Cornereva a plouat fără oprire timp de 74 ore.

VÂNTURILE

În comuna Cornereva predomină vânturile cu direcție N-V,N și N-E și S. Dinspre sud se resimt și pe teritoriul comunei Cornereva efectele Austrului, un vânt uscat, care în timpul verii este cald și foarte uscat iar iarna este uscat și relativ rece. Dinspre N-E bate Hațeganul.

În lungul văilor,la contactul cu regiunile înalte,cu precădere spre Munții Cernei,în timpul anului și mai pronunțat în zilele senine se pro-duc brizele de munte-vale.

FENOMENE METEO-CLIMATICE

Viscolul-fenomen meteo-climatic specific iernii,deși nu se pro-duce cu regularitate în fiecare an.Numărul zilelor cu viscol este mic,în general sub 5.

Lapovița-cade în lunile sezonului rece, determinată de trecerea temperaturilor prin pragul de 0°C.Poate avea urmări negative asupra culturilor de toamnă sau primăvara asupra pomilor înfloriți.

Chiciura și poleiul- sunt fenomene hidro-meteorologice condițio-nate de particularitățile fizico-geografice din zonă,cât și de dinamica atmosferei.Frecvența mai mare a zilelor cu chiciură și polei se înregis-trează în lunile decembrie și ianuarie.

Grindina- se produce mai ales în lunile de vară (mai-iulie) când posibilitatea realizării convecției dinamice este maximă. Este un feno-men dăunător atât pentru culturile agricole cât și pentru locuințele oa-menilor.În luna iunie a anului 1995 asupra comunei Cornereva s-a abătut o furtună de scurtă durată, însoțită de grindină. Masa unei bu-căți de gheață a depășit 200 g. producând pagube importante asupra culturilor agricole și asupra clădirilor.

Bruma- este un fenomen hidro-meteorologic dăunător, deaseme-nea,culturilor agricole.Se formează toamna,iarna și primăvara în tim-pul nopților senine și calme când temperatura solului scade sub 0°C. Anual  numărul zilelor cu brumă este de 35-40,iar frecvența cea mai mare  se înregistrează în lunile martie și noiembrie. Primele brume de toamnă și ultimele,de primăvară se produc ca dată medie cu circa 10-15  zile mai devreme și respectiv mai târziu decât primele și ultimele înghețuri.

Principala influență asupra localizării nivelului apei este relieful, prin altitudine, împărțire, litologie, vârstă geologică etc. În șisturile cristaline muntoase, infiltrarea apei este temperată de straturile de vegetație. Penetrarea are loc prin fisuri și rocile dure sunt impermeabile. La baza versantului, unde se acumulează grohotiș și bolovani (roci cu permeabilitate mare), apa se răspândește în straturile argiloase, deci apar izvoare cu presiune mare, dar debit redus.

Orizonturile acvifere, aflându-se la mare adâncime (peste 10 m), nu pot să influențeze nici solul, nici râul. Vârsta de formare a acviferelor este Pliocenul (Pannonian) și volumul de apă este relativ redus. În piemonturile care înconjoară depresiunile de tip golfier (coridoarele râurilor Timiș, Bistra, Cerna), pânzele freatice se află la adâncimi mari: 10-20 m. Permeabilitatea sedimentelor și depozitelor de nisip, gradul ridicat de fragmentare și extinderea redusă nu stimulează acumularea unei cantități mari de apă.

Condițiile fizico-geografice și geologice duc la formarea și regimul surselor de apă. Scurgerea de suprafață, dar și cea subterană este influențată în principal de condițiile climatice la care se adaugă și alți factori, cum ar fi: relieful, solul cu scoarța de alterare, structura geologică, vegetația și activitățile antropice. Dintre factorii climatici, precipitațiile sunt cele care asigură posibilitatea completării resurselor de apă. Cornereva se încadrează zonei cu umiditate variabilă, caracterizată printr-un mare număr de ani cu umiditate ridicată care alternează cu ani cu umiditate scăzută.

Cornereva s-a dezvoltat pe valea râului Belareca (Râul Alb), afluent pe dreapta al râului Cerna. Belareca izvorăște din Munții Cernei, în apropierea satului Obița și traversează depresiunea Cornereva, pe direcția N-S unde primește majoritatea afluenților, din care amintim: Hora Mare, Hora Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, pe partea dreaptă, apoi Cozia și Ranica pe partea stângă. Râul părăsește apoi depresiunea Cornereva și pătrunde în Culoarul Timiș–Cerna, unde, între localitățile Plugova și Mehadia primește pe partea stângă Bolvașnița și pe dreapta Mehadica și Sverdinul. Belareca se varsă în Cerna în aval de gara Băile Herculane. Suprafața totală a bazinului său hidrografic însumează 706 km². Lungimea sa totală este de 35,5 km.

Bogâltinul se afla la sud de Cornereva pe valea pârâului Ciumerna. Restul satelor și catunelor s-au dezvoltat în jurul fostelor sălașe de sezon, datorită distanțelor mari până la localitatea de domiciliu a proprietarilor. Satele comunei au o structură dispersată în afară de Cornereva și Bogâltin care sunt mai compacte.

Morfologia reliefului impune divergența hidrografiei în zonele interfluviale, iar în zonele de vale starea de convergență. De asemenea, formele de relief prin configurația lor, prin felul cum sunt expuși versanții influențează și modul de dispunere a zăpezii, ca sursă de alimentare a apelor curgătoare și subterane. Tot în funcție de configurația reliefului depinde și direcția de curgere a apelor curgătoare. Pe teritoriul comunei Cornereva se află înșeuarea Furca Obiții de unde cea mai mare parte a apelor de pe teritoriul Cornerevei se îndreaptă spre sud. O mică parte a apelor curgătoare se îndreaptă spre nord, de unde împreună cu Râul Rece (Hidegul) se varsă mai departe în Timiș.

• Apele subterane

Fundamentul stâncos și deluviile subțiri nu permit existența unor acvifere importante, apa șiroind de regulă pe versanți către firul văilor sau pe fisurile deschise ce afectează rocile în apropierea suprafeții. Trebuie semnalat ca local, în rocile calcaroase se pot dezvolta goluri carstice care să favorizeze apariția unor căi preferențiale de scurgere a apei și chiar stocarea acesteia.

Apele subterane cuprind apele freatice și apele de adâncime, numite și ape captive. Apele freatice se află în primele orizonturi ale scoarței terestre având un schimb redus de apă cu atmosfera și hidrosfera, iar cele de adâncime se prezintă sub formă de strate acvifere izolate prin orizonturi impermeabile.

Pânza freatică pe teritoriul comunei Cornereva se găsește la adâncimi variabile de la 1 m, pe marginea pârâielor, până la 18-20 m adâncime în funcție de formele și micro-formele de relief. Apa freatică este folosită de către populație ca sursă de apă potabilă.

• Apele de suprafață

Cornereva este brăzdată de o rețea densă de cursuri de apă, ce acoperă o suprafață de 106 ha. În marea lor majoritate aceste cursuri de apă își au originea în unitățile montane de pe teritoriul comunei și își îndreaptă cursul spre sud. Râurile se alimentează cu apă din apele subterane (izvoare) precum și din precipitații (ploi, topirea zăpezilor). Scurgerea medie lunară cea mai ridicată din timpul anului are loc în luna aprilie, atât datorită ploilor cât și topirii zăpezilor. Vara, unele pârâuri seacă datorită infiltrațiilor precum și deficitului de umiditate.

Râul Belareca (Râul Alb) izvorăște pe teritoriul comunei Cornereva în zona satului Arsuri, între Cleanțul Preluchii (1130 m) și Vârful Cozia (1450 m) din Munții Cernei. El străbate roci cu durități diferite, drept urmare valea sa prezintă lărgiri și strâmtări. În aval de centrul comunei și de satul Bogâltin, valea râului Belareca devine îngustă și adâncă, aceasta lărgindu-se din nou în depresiunea Mehadia. În estul comunei Cornereva curge râul Cerna, ce formează hotarul natural dintre comuna Cornereva și județul Mehedinți.

Debitul apelor curgătoare este folosit parțial pentru utilizări hidromecanice, forme tradiționale existente din trecutul îndepărtat, cum ar fi morile de apă sau de dată mai recentă – joagărele (fierăstraie hidromecanice). În prezent acestea sunt utilizate tot mai rar.

Fiind o zonă cu un important debit hidrografic, s-a dorit edificarea sistemului hidroenergetic național (XV). Astfel, s-a început amenajarea râurilor Cerna – Belareca, lucrări ce au debutat încă din anul 1985, unul din scopurile ei fiind reechilibrarea debitelor afectate de prelevarea lor în acumularea Iovan și transferarea acestora în bazinul Jiului: Barajul Cornereva. Acumularea Iovan preia, utilizeaza și deviază de pe Cerna un debit de 9,5 m³/sec, reducându-l, astfel, în secțiunea Herculane, de la 14,6 la 5,1 m³/sec.

Barajul este proiectat a se executa din materiale locale. Prismul aval din anrocamente, prismul amonte din balast – protejat cu dale din beton, nucleul fiind realizat din argilă. Soluția a fost impusă de structura terenului de fundare (conglomerate de gresii cu mici intercalații de șisturi argilos-marnoase, puternic fisurate). Înălțimea proiectată a barajului este de 60 m, cu o lungime a coronamentului de 220 m, cota acestuia fiind 503 m dM.

Devierea apelor se face printr-o galerie cu diametrul interior de 4,60 m, care va fi utilizată ulterior ca golire de fund. Lungimea acesteia este de 362 m. Evacuatorul de ape mari, de suprafață, amplasat în versantul drept, urmează a fi capabil să deverseze un debit maxim de 600 m³/sec.

Pentru asigurarea unui debit de servitute, din casa vanelor golirii de fund, printr-o conductă metalică, se va alimenta o microhidrocentrală amplasată la piciorul taluzului aval, iar printr-o derivație principală ce va transporta un debit de 12 m³/sec, se vor alimenta turbinele CHE Herculane. Din acestea apa va trece în acumularea Herculane și de aici, mai departe, spre secțiunea Herculane pentru reasigurarea debitelor necesare în aval.

Construcția barajului și a lucrărilor adiacente a schimbat viața comunității din imediata apropiere, forfota oamenilor, a utilajelor, precum și amenajările destinate șantierului aducând un suflu nou localnicilor.

Deși lucrarea este de o certă importanță pentru mediu, precum și pentru furnizarea de energie electrică, deși la acest moment se află într-un stadiu avansat de realizare și investițiile în lucrare s-au constituit de-a lungul anilor într-un efort financiar deosebit, de câțiva ani, lucrarea a fost oprită.

Între timp, natura și-a continuat evoluția, iar taluzul de pe versantul drept, afectat de precipitații, și-a început marșul nestăvilit către deversor, acoperind o parte din lucrări. Apele siroind pe paramentul amonte au generat subspălari ale materialului constitutiv, urmate de ruperi și/sau prăbușiri ale elementelor de protecție din beton. Stricăciunile sunt mari, avansează în ritm accelerat și vor genera cheltuieli suplimentare consistente la o eventuală reluare a lucrărilor.

Societatea HIDROCONSTRUCȚIA are în vedere asigurarea amplasamentului, atât cât se poate în condițiile unei subfinanțări cronice a acestui capitol de către investitorul HIDROELECTRICA.

• Flora

Habitatele naturale din județul Caraș – Severin cuprind zone de uscat, acvatice și subterane, în stare naturală sau semi-naturală, cu diferite caracteristici geografice, abiotice și biotice. Multe dintre aceste zone sunt cuprinse în arii naturale protejate.

Caracteristicile de relief și climă permit dezvoltarea multor specii de floră și faună, atât inferioare, cât și superioare. Alcătuirea floristică diferă de la o regiune la altă (câmpie, deal, munte).

Din punct de vedere al vegetației cea mai mare parte a comunei Cornereva se încadrează în zona forestieră, elementul esențial prezentându-l pădurile de foioase. În prezent defrișările făcute au dus la schimbarea peisajului natural, în unele zone favorizându-se apariția eroziunii solului.

Vegetația, prin zonarea sa în cadrul comunei influențează rezistența solului la eroziune, dar înlesnește și infiltrația apei din precipita-ții și, prin urmare, îmbogățirea apelor subterane, menținerea umidității în sol, atenuarea viiturilor, etc. Solul reprezintă stratul superficial al mediului unde se formează scurgerea superficială și joacă, ca și vegetația, rol de intermediar între factorii climatici și scurgere.

Varietatea vegetației, ca specii și asociații pe fondul general al pădurilor de foioase este determinată de complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici ca și intervenția factorului antropic. Suprafața acoperită de păduri, de pe teritoriul comunei este de 27.454 ha. Vegetația specifică este cea a pădurilor de deal. Plantele ierboase sunt reprezentate de: trifoiul sălbatic (Trifolium pretense), păiuș (Festuca pratensis), coada șoricelului (Achillea millefolium).

De asemenea, în această zonă se întâlnesc și arbuști ca: măceșul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), păducelul (Crataegus oxycantha) etc. Unde pantele sunt mai domoale cu expoziție însorită se întâlnesc pădurile de cer si gârniță, cu specii precum Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, în asociație cu specii precum Carpinus betulus (carpen), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru), Ulmus procera (ulm), Tilia tomentosa (tei), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus avellana (alun). Aceste păduri se întâlnesc în partea sud- vestică in apropierea satului Negiudin. Pe dealurile mai înalte până în zona de contact cu muntele, unde și umiditatea este mai ridicată, se întâlnesc păduri de amestec în care predomină fagul (Fagus silvatica), alături de care mai întâlnim: lemnul cânesc (Ligustrum vulgare), sângerul (Cornus sanguinea), teiul (Tilia tomentosa), cornul (cornus mas), ulmul (Ulmus procera). Mai spre înălțime tot alături de fag cresc: carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus), alunul (Corylus avellana). Pe unii versanți erodați și pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus glaudulosa (cenusar), Andropogon ischaemum (bărboasa), Poa pratensis (firuța), Fragaria viridis (fragi).

Etajarea vegetației este condiționată de variațiile de regim termic, regim hidric și de treptele de relief. Principalele etaje de vegețatie sunt:

• Etajul pădurilor de foioase – etajul fagului este cuprins între 700-1300 m altitudine. Fagul formează corpuri compacte de pădure, în amestec cu paltinul, ulmul, mesteacănul și la altitudini mai coborate gorunul, carpenul, teiul, frasinul. Stratul arbustiv este reprezentat de voniceriul (Evonymus europaea), alunul (Coryllus avellana), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus sanguinea). Stratul ierbos este variat: graminee (Festuca silvatica, Poa nemoralis), murul (Rubus hirtus), ferigi, rogozul (Carex silvatica, Carex pendula)
• Etajul gorunului este cuprins între 300-800 m altitudine. În cadrul vegetației arborescente predomina gorunul (Quercus patraea, Quercus policarpa) alături de carpinița (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). În partea sa superioară se face trecerea către etajul fagului, cu predominarea unui amestec de gorun, fag, tei, frasin, ulm, carpen, jugastru, Stratul de arbuști și vegetație ierboasă sunt asemănătoare cu cele din etajul fagului, cu o extensiune a gramineelor în stratul ierbos.
• Vegetația de luncă – este întâlnită de-a lungul râurilor Belareca și Mehadica, s-a format în condiții de umiditate ridicată sau excesivă pe soluri aluviale bogate în substanțe nutritive. Vegetația arborescentă este alcatuită din: sălcii, rachite (salix alba, S. Fragilis, S. cinerea), plopi (Populus alba, P. nigra), catini, anini (Alnusincana, A. glutinosa). Stratul ierbos este reprezentat de specii de Carex, Juncus, Trifolium, Poa

• Fauna

Compoziția faunistică este influențată în mod hotărâtor de morfologia zonei (geomorfologie, hidromorfologie), de tipurile de habitate, de gradul de antropizare, de compoziția vegetației precum și de gradul de consolidare și de factorii climatici în general. Ca rezultat al interacțiunii complexe a acestor factori, constituenții faunei vor avea mai mult sau mai puțin asigurat arealul pentru adăpostire, hrană, sau condiții de reproducere.

Cele mai reprezentative specii sunt:

• Mamifere: Lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), bursucul (Meles meles), veverița (Sciurius vulgaris fuscoates), jderul (Martes martes martes);
• Reptile: Gușterul (Lacerta viridis), sopârla de zid (Podarcis muralis), vipera cu corn (Vipera ammodytes);
• Păsări: Uliul găinilor (Accipiter gentilis), mierla (Turdus merula), pițigoi (Fringilla coelebs), cuc (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaiță (Garrulus glandarius), ciocănitoare (Dendrocopos syriacus)¹⁷.

Fauna piscicolă este reprezentată de: păstrăv, mreană sau chiar clean. De asemenea în ape trăiește și o anumită specie de rac, iar în bălți și locuri mlăștinoase trăiesc anumite specii de batracieni cum ar fi broasca râioasă verde etc.

• Solurile

Apariția solurilor este specifică unui relief deluros, cu culmi și versanți cu înclinări și expoziții diferite, interfluvii largi sau înguste, văi înguste cu lunci slab dezvoltate.

Pe teritoriul comunei Cornereva în partea stângă a râului Belareca în aval de centrul comunei se găsește un zăvoi mai larg al râului. Numai aici se întâlnesc soluri aluvionare, aduse de râul Belareca și afluenții săi, soluri cu un grad mai ridicat de fertilitate putând fi cultivate în condiții destul de bune cu legume. În restul localității predomină soluri brune acide și soluri brune podzolite. Pe versantul estic al culmii principale a Munților Cernei spre valea Cernei pe roci calcaroase, în condițiile existenței unui climat umed și a învelișului forestier apar și soluri intra- zonale cum sunt redzinele, ce apar sub forma unor fâșii paralele cu Cerna sau sub forma unor petice în interiorul unei zone de sol.

Apariția și evoluția solurilor este influențată de următorii factori: roca de solificare, relieful, clima, hidrografia și vegetația. Climatul temperat umed și moderat, cu influențe ale maselor de aer oceanic venite din vest permite formarea solurilor brune, precum solurile podzolite și cele brune acide. În prezent solurile se dezvoltă în cea mai mare parte sub pajiști secundare constituite, în general, din graminee xerofite sau mezofite cu rădăcini fine și dese care duc la o nouă linie de evoluție a solurilor, la înțelenirea, humificarea și saturarea acestora. Solurile ce se găsesc sub păduri, în special sub cele de fag, în care materialul parental predominant este alcătuit din roci acide precum: granițe, granodiorite și șisturi cristaline, continuă să se dezvolte evoluând spre solurile brune acide.

Populația constituie una din cele mai complexe colectivități statistice datorită diversității caracteristicilor, al modificărilor frecvente în structura și dimensiunea sa. Preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoașterea, descrierea și analiza evoluției familiilor și a gospodăriilor, ca formă esențială a modului de conviețuire umană, suport informațional statistic esențial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică și socială a țării.

Modificările structurale ale populației survenite in ultimii ani se înscriu în tendința, de lungă durată de accentuare a gradului de îmbătrânire demografică a populației, proces tipic populațiilor europene. Efectele procesului de îmbătrânire demografică asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și asupra evoluțiilor demografice viitoare, vor fi din ce în ce mai puternic resimțite în următorii ani.

Evoluția demografică a comunei Cornereva poate fi urmărită încă de la prima sa atestare documentară din anul 1518. Relativitatea datelor furnizate de documentele medievale este însă corectată de rigurozitatea statisticilor austriece, din 1718 recensămintele periodice realizate de autoritatea imperială habsburgică conferă o prezentare cât mai exactă a evoluției populației acestei așezări. Cercetarea demografică devine cu atât mai riguroasă pe parcursul secolului XX, cu cât istoricul V. M. Zaberca recurge la întocmirea unor tabele statistice pe baza informațiilor furnizate de Direcția de Statistică a județului Caraș-Severin, informații care includ date inedite referitoare la cifrele furnizate de ultimul Recensământ al populației din 2010, publicat de Institutul Național de Statistică al României.¹⁸

Asupra evoluției populației pe aceste meleaguri au avut influență atât condițiile naturale, cât și cele istorice. Datorită așezării, aceste locuri au oferit întotdeauna adăpost din calea atâtor vitregii istorice ce au frământat istoria neamului. La atestarea documentară a comunei, în anul 1518, această așezare era alcătuită doar din 16 gospodării.

Înainte de anul divizării comunioanelor, anul 1850, numărul membrilor unei familii era foarte mare depășind în medie 13 persoane. Aceasta era și politica autorităților habsburgice până în anul amintit mai înainte, deoarece era nevoie de mulți rezerviști în cadrul regimentelor grănicerești în cazul în care imperiul purta vreun război.

Din monografia notarului Mihail Vlaicu reiese că la începutul anului 1943, populația comunei Cornereva, fără Bogîltin, era de 3.506 persoane, din care 3 maghiari și un sârb, ceea ce dovedește că pe aceste locuri populația era majoritar românească.

În anul 1960 comuna Cornereva (incluzând de această dată și Bogâltinul) avea o populație alcătuită din 4.820 persoane. De atunci populația comunei a început să descrească. Cauza principală a scăderii populației a constituit-o exodul populației tinere către regiunile industrializate și către orașele din apropiere. O altă cauză a scăderii populației o constituie tendința de dată mai recentă a tinerelor familii de a avea tot mai puțini copii. Această tendință este caracteristică, de fapt pentru majoritatea așezărilor bănățene. Astfel, de la an la an, populația comunei Cornereva este într-o continuă scădere.

Dacă în anul 1978 populația comunei Cornereva se cifra la 4.330 locuitori din care 2.143 bărbați și 2.187 femei, în anul 1986 populația a scăzut la 4.238 persoane grupată astfel: 2.113 bărbați și 2.125 femei. Din acest total, populația adultă era în număr de 3.082, iar minorii erau în număr 1.156, dintre care un număr de 697 persoane era de vârstă școlară și preșcolară.

Populația totală stabilă (conform datelor statistice) era de 3.832 locuitori în 1992, și 3.770 în urma recensământului din 2002. Mișcarea totală a populației este negativă și tinde a se menține în același sens. Rețeaua de localități este compusă din 40 de sate și cătune, din care satul Cornereva este reședința de comună. Din punct de vedere al marimii localitatilor, satele se înscriu în categoria localităților mici, de sub 1.000 locuitori. Densitatea localitatilor este de 0,15 localități/km². Satele comunei au o structură dispersată în afară de Cornereva și Bogâltin care sunt mai compacte¹⁹.

Natalitatea a scăzut mai ales în ultimii ani datorită tendinței tinerelor familii de a avea tot mai puțini copii, dar și datorită plecării definitive a unei părți din populația tânără spre orașele apropiate. Acestea sunt și cauzele ce au dus la fenomenul de îmbătrânire a populației, respectiv la creșterea indicilor mortalității.

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migrației externe au făcut ca populația rezidentă să se diminueze în perioada 2007 – 2018. Evoluția descendentă nu este surprinzătoare, toate informațiile asupra mișcării naturale și migratorii din ultimii 12 ani arătând un declin bine instalat.²⁰

Datorită condițiilor naturale, în special datorită reliefului înalt (mare parte din teritoriul comunei este ocupat de munți), densitatea populației este foarte scăzută – sub 10 locuitori pe km²

- mai precis 9,5 locuitori pe km².

Densitatea cea mai ridicată a populației se înregistrează în Depresiunea Cornereva (depresiune ce ocupă partea central-vestică a comunei) și anume în centrul civic al comunei, pe văile ce converg înspre centrul comunei, unde se află majoritatea dintre cele 40 de sate (cătune) ale așezării și în satul Bogâltin. Partea estică a localității, ocupată de cele mai înalte culmi ale Munților Cernei este și cea mai slab populată, existând suprafețe mari fără nici un locuitor pe unitatea de suprafață.

Astfel, putem afirma faptul că densitatea populației în comuna Cornereva scade pe măsură ce crește altitudinea lucru valabil, de altfel, și pentru alte regiuni muntoase din țară.

Majoritatea locuitorilor sunt români (98,28%). Pentru 1,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,18%). Pentru 1,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

În prezent populația stabilă a comunei este de 2.808 locuitori, iar în ceea ce privește distribuția pe sexe, înregistrăm o situație extrem de echilibrată, numărul de femei și bărbați fiind aproape egal:

• 1381 populație de sex feminin;
• 1427 populație de sex masculin.

²¹ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013.

Populația activă reprezintă acea parte a populației țării care poate desfășura o anumită activitate economică și socială. Din rândul populației active fac parte două categorii: populația ocupată, cea care desfășoară efectiv activități social-economice și populația ce nu are o activitate social-economică continuă, adică șomerii. Deoarece, în localitatea Cornereva toți locuitorii au gospodării și desfășoară o activitate economică, această ultima categorie socială nu se întâlnește în localitate.

Comuna Cornereva nu a făcut parte din rândul localităților colectivizate înainte de 1989, aici nu există nici acea categorie de pensionari care să ia pensie pentru că au muncit în agricultură. Există o categorie restrânsă de pensionari care au lucrat în sectorul terțiar (învățători, profesori, asistenți medicali etc.), dar și aceștia au gospodării agricole desfășurând și în prezent activități în acest sector, care este agricultura. Actualul număr al gospodariilor este de 1.031, iar numărul locuințelor este de 1.258.

În comuna Cornereva nu se poate delimita clar numărul populației active, eliminând elevii, studenții (care sunt în număr mic), copiii de vârstă preșcolară precum și persoanele foarte în vârstă. În ceea ce privește structura populației ocupate pe diferite forme de proprietate, majoritatea acestei categorii de populație își desfășoară activitatea în cadrul formelor de proprietate privată:

• Agricultură și silvicultură;
• Prelucrarea lemnului;
• Turism;
• Comerț;
• Administrația locală;
• Învățământ;
• Sănătate și asistență socială;
• Altele.

Agricultura este una dintre îndeletnicirile de bază, cu tradiție, ale locuitorilor comunei Cornereva. Deși este o sursă de venit în multe gospodării, se practică o agricultură de subzistență și cvasisubzistență datorită lipsei asocierii, plecând de la mentalitate, lipsa unei piețe de desfacere satisfăcătoare, importul masiv de produse - în special fructe și legume, lipsa unor centre de colectare și prelucrare. Produse care altădată erau căutate și apreciate, precum lâna și pielile de animale, necesare în industria pielăriei și industria textilă sunt aruncate în prezent ca deșeuri.

Dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, rațională, de capital investițional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol, modernizarea exploatațiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare, procesarea produselor agroalimentare precum și sporirea capitalului de exploatare, acordat fermelor agricole prin care să se susțină nivelele de producție propuse în continuare pentru orizonturile 2021-2027.

Terenurile agricole reprezintă 46% din suprafața totală a județului, adică 389.620 ha (din care: 127.240 ha arabile; 182.839 ha pășuni naturale; 75.990 ha fânețe naturale; 1.222 ha vii și 2.329 ha livezi), iar 411.272 ha (45% din județ) sunt împădurite. Din suprafața agricolă a județului Caraș–Severin, aproximativ 64% sunt pășuni și fânețe, existând condiții favorabile pentru dezvoltarea zootehniei²².

Există potențial pentru creșterea producției agricole de calitate, integrarea mai bună pe piață, substituirea importurilor, creșterea exporturilor și modernizarea sectorului în general. Pentru accelerarea creșterii economice este necesară realizarea de investiții pentru îmbunătățirea competitivității, în special în ferme mici și mijlocii și în unități de procesare cu potențial de dezvoltare. Dar pentru realizarea investițiilor în sectorul agricol este necesară identificarea domeniilor specifice de intervenție.

Funcțiunea dominantă identificată este cea agricolă în sector individual cu profil zootehnic, suprafețele arabile fiind doar de 1.136 ha (la nivelul comunei) - de categoria 5/6 de fertilitate. Repartizarea pe gospodarii a suprafetelor de teren arabil nu satisface nici măcar nevoile proprii ale gospodăriilor.

Activitățile economice s-au dezvoltat în comuna Cornereva în strânsă legătură cu condițiile fizico-geografice ale așezării. Ocupația de bază a locuitorilor comunei Cornereva a reprezentat-o și o reprezintă agricultura. Particularitățile reliefului, condițiile pedoclimatice au permis ca pe teritoriul comunei Cornereva să se dezvolte mai bine creșterea animalelor și cultura pomilor fructiferi, mult mai slab fiind reprezentată cultura plantelor.

Agricultura - cu cele două ramuri de bază: cultivarea terenurilor și creșterea animalelor este activitatea economică tradițională a locuitorilor comunei²³. În ultimii ani a început să se dezvolte și apicultura.

Suprafața totală de teren intravilan al comunei Cornereva pentru fiecare sat este următoarea:

²³ Raport de Mediu - Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva, Otoiu Eugen Ovidiu

Terenul agricol al comunei, care este de 12.024 ha (30% din Fondul Funciar) se constituie din următoarele folosințe: arabil 1.136 ha (2,8%), pășuni 7.716 ha (19,3%), fânețe 3.015 ha (7,5%), vii 1 ha (0,003%) și livezi 156 ha (0,38%). Nu s-au făcut irigații. Suprafața terenului neproductiv este de 344 ha.

Condițiile geografice și solurile favorabile din zonă au determinat locuitorii să practice o serie de activități predominant agricole. Pe cele 1.136 ha de teren arabil se cultivă porumbul, grâul, floarea-soarelui, legume și orz. Producția vegetală în valorile totale și medii este modestă, fiind sub potențialul productiv al zonei. Creșterea rentabilității muncii în agricultură are în vedere sprijinirea investițiilor în domeniul dotării cu mașini și utilaje performante, introducerea de soiuri cu productivitate mai ridicată, creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole prin stimularea asocierii și alte măsuri specifice care să ducă la creșterea randamentului folosirii terenurilor agricole de bună calitate din comună.

 3.1.1 Cultura mixtă

 Suprafața cultivată cu cereale este de 500 ha, predominând culturile de porumb, cartofi se cultiva pe cca 600 ha, iar suprafata cultivata cu legume este de cca. 39 ha. Pomii fructiferi ocupă o suprafață de 157 ha, din care: 76 ha cultivate cu prun, 32 ha cultivate cu mar, 21 ha cultivate cu par, 15 ha cultivate cu cireș si 12 ha cultivate cu alte specii de pomi fructiferi (nuc, piersic, cais etc).

Primele locuri cultivate au fost terenurile de la poalele pădurilor și chiar unele platouri înalte, iar unde astăzi sunt pășuni, s-a cultivat altădată orz, secară, ovăz și chiar grâu. Acest lucru se poate dovedi prin faptul că există multe locuri pe teritoriul localității ce poartă denumirea de „arie”. Sunt oportune investițiile în dotarea cu tehnologii performante de lucru, sere, solarii și sisteme de irigații. Culturile vegetale precum și flora diversificată fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Relieful zonei este propice dezvoltării pomiculturii și viticulturii.

Cultura pomilor fructiferi este o altă ocupație de bază a locuitorilor comunei Cornereva, după creșterea animalelor, în trecut constituind o sursă importantă de venituri pentru locuitori. Livezile de pomi fructiferi însumează circa 157 ha.

Comuna beneficiază de o varietate a tipurilor de soluri, a căror caracteristici sunt date de acțiunea factorilor pedogenetici naturali: clima, litologia, relieful, vegetația. Modul diferit de combinare locală sau regională a acțiunii acestor factori justifică diversitatea acestora. Astfel, în funcție de relief principalele tipuri de soluri întâlnite în zona de sud și vest a Munților Cernei, sunt:

• Soluri brune acide – răspândite în regiunea de munte, sub pădurile de fag sau amestec de fag și molid. Altitudinile la cere se întâlnesc aceste soluri nu depășesc 1.700 m. Climatul este umed și răcoros, precipitațiile au valori între 800-1400 mm/an, iar temperaturile medii anuale 3 - 5°C.
• Luvisoluri albice – se formează în condițiile unui climat moderat (temperaturi medii anuale 7-10°C și precipitații de 600-1000 mm/an). Vegetația este reprezentată prin păduri de stejar, fag și fag în amestec cu gorun. Luvisolurile albice se întâlnesc mai ales pe un relief orizontal sau slab înclinat; ele s-au format pe roci variate, puternic alterate (gresii, argile, depozite de terasă, depozite de luvialo - proluviale variate).
• Soluri brune luvice și soluri brune argilo-iluviale – se formează la altitudini cuprinse între 200 și 900 m, pe depozite variate: nisipuri, luturi roșcate, depozite de terasă, argile reziduale roșii, sub o vegetație de pădure (Quercus patraea, Q. Robur, amestec de fagus silvatica și Quercus patraea, fagete pure). Climatul în care se formează aceste soluri este temperat moderat (temperaturi medii anuale 7-10°C și precipitații de 600-800 mm/an).
• Solurile aluviale – sunt soluri neevoluate, cu textură mijlocie sau fină, formate pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, sub o vegetație alcătuită din pajiști mezohidrofile și păduri de șleau. Sunt întâlnite pe terasele râurilor Belareca și Mehadica²⁴.

• Creșterea animalelor

Această activitate economică reprezintă o îndeletnicire de tradiție pe teritoriul comunei Cornereva și este astăzi ramura cea mai dezvoltată a economiei localității. S-a dezvoltat într-o pondere mai mare, în comparație cu alte activități deoarece localitatea dispune de puține terenuri arabile, având în schimb suprafețe întinse cu pășuni (chiar pășuni alpine) și fânețe.

De-a lungul anilor oamenii au crescut diferite rase de animale încercând chiar să le îmbunătățească odată cu perfecționarea raselor de animale din întreaga țară. Dintre animalele care se cresc în comuna Cornereva ponderea cea mai mare a deținut-o de-a lungul timpului și încă o mai dețin, deși într-un procentaj mai redus ovinele.

Efectivul de animale în comuna Cornereva, este cu aproximație următorul:

• ovine – 5.400 capete;
• bovine – 2.500 capete;
• porcine – 1.000 capete;
• păsări – 4.207 capete;
• albine - 237 familii.

Pe lângă animalele amintite mai sus, precizăm că există în număr mai redus caprine și iepuri de casă. Există posibilități de sporire a efectivelor de animale și păsări, datorită produselor de cereale și existenței suprafețelor de pășuni cu iarbă de calitate.

Trebuie să menționăm faptul că dintre comunele ce aparțin județului Caraș – Severin, la Cornereva se găsesc cele mai multe produse atestate cu eticheta facultativă de „produs montan”. Etichetarea alimentelor cu mențiunea „produs montan” poate fi realizată doar în cazul produselor obținute din animale crescute în proporție de cel puțin două treimi din viață în arealul montan și ale căror produse sunt prelucrate tot în zonele de munte. Este vorba de produse apicole, sucuri naturale, produse lactate (brânza de oaie și brânza de vaci), răchie de fructe, cârnați și diverse produse din carne afumată.

• Circulația rutieră

Lungimea totală a drumurilor din județul Caraș-Severin este de 1.944 km, din care 560 km sunt drumuri naționale (DN), 883 km drumuri județene (DJ) și 501 km drumuri comunale (DC). Dintre acestea, numai 38% sunt modernizate, dar peste media procentuală a țării (26%). Multe drumuri sunt însă în stare proastă, fiind urgent necesare lucrări de reabilitare. Densitatea drumurilor publice în județ este de 22,8 km/100 km², mult sub media țării care este de 33,1 km/100 km². Județul face eforturi să-și modernizeze și să-și reabiliteze drumurile și podurile, folosind diferite surse de finanțare.

La nivelul relației cu celelalte comune, comuna Cornereva se integrează echilibrat cu vecinii săi, chiar cooperând cu aceștia. Din Cornereva spre comunele învecinate sunt distanțe apreciabile: cea mai apropiată localitate este Globurău, la o distanță de 12 km, Mehadia se află la o distanță de 32 km, Plugova la o distanță de 16 km, Teregova la 24 km, Cănicea la 34 km, Cornea la 28 km, Domașnea 33 km, iar cea mai îndepărtată localitate fiind Rusca – Teregova la o distanță de 48 km.

Față de principalele centre urbane, Cornereva se situează la 121 km de Municipiul Reșița, resedința de județ, la 76,5 km de Caransebeș, la 45 km de orașul Orșova, la 97 km față de Oțelul Roșu, la 129 km de orașul Bocșa, 95 km fată de orașul Anina, 117 km față de orașul Oravița și la 30 km față de stațiunea Băile Herculane. De principalele căi de comunicație, Cornereva este legată prin drumul județean Teregova - Cornereva – Plugova, cu racord la ambele capete în E70. Teritoriul comunei este deservit de căi de circulație rutieră, respectiv DJ 608 care asigură accesul din DN 6, prin satul Plugova și are ieșire la Rusca Teregova. În comuna sunt 20 km de drumuri comunale, iar suprafața totală a drumurilor de pe teritoriul comunei este de 55 ha. Distanța între reședință și sate sunt următoarele:

• Cornereva – Bogâltin – 5 km;
• Cornereva – Camena – 8 km;
• Cornereva – Obița – 9 km.

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, comuna Cornereva este străbătură de următoarele drumuri publice:

• drumul județean DJ 608 – asigură legătura comunei cu drumul național DN 6, aceasta realizându-se în două puncte: în proximitatea localității Teregova și în localitatea Plugova;
• drumul comunal DC 35 - asigură legătura satelor aparținătoare comunei Cornereva situate de-a lungul traseului (Sub Plai, Lunca Zaicii, Zănogi, Zmogotin, Sub Crâng și Camena) cu drumul județean DJ

Judetul Caras-Severin are in implementare prin POR – Componenta 1 Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene, proiectul “Modernizare DJ 608 Plugova (DN6)-Globurau-Costis-Borugi- Cornereva-Obita-Rusca (DN6)”.

Obiectivul general al proiectului vizeaza cresterea competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata a comunitatilor din localitățile Teregova, Cornereva și Mehadia prin cresterea conectivitatii si mobilitatii zonelor rurale din vecinatatea coridorului rutier TEN-T. Proiectul vizează reducerea disparitatilor de dezvoltare si a decalajelor rural-urban prin imbunatatirea accesului locuitorilor din mediul rural către orașe si municipiul de resedinta de judet. Accesul rutier facil ofera locuitorilor din mediul rural oportunități crescute in domeniul învățământului (scoli-licee), in domeniul sanatate (spitale), dar si a oportunităților economice (locuri de munca). Investițiile in infrastructura rutiera, mai ales cele din vecinătatea rețelelor trans- europene importante, aduc un plus de valoare in nivelul de trai al comunitatilor beneficiare în mod direct (locuitorii traseului DJ 608), cat si beneficiarilor indirecti (traficul de tranzit ce utilizeaza DJ 608).

Obiectivele specifice ale proiectului constau in:

• Modernizarea DJ 608 în conformitate cu standardele actuale si asigurarea conectivitatii directe la reteaua de tranport rutier TEN-T (prin intermediul DN6);
• Creșterea gradului de accesibilitate a comunelor Teregova, Cornereva și Mehadia la rețeaua TEN-T reprezentată de drumul național DN6, respectiv la rețeaua economica primară recomandată de Master Planul General de Transport al României;
• Creșterea gradului de asigurare cu servicii de transport sigur și sustenabil a locuitorilor din comunele Teregova, Cornereva și Mehadia;
• Îmbunătățirea transportului public de călători prin modernizarea de stații si alveole pentru mijloacele de transport in comun;
• Cresterea sigurantei rutiere pentru pietoni prin realizarea de trotuare si marcaje treceri pietonale in comuna Teregova, Cornereva și Mehadia;
• Cresterea sigurantei rutiere prin prevederea unor categorii suplimentare de marcaje si semnalizare;
• Îmbunătățirea standardelor de viață ale populației din zonă;
• Îmbunătățirea calității factorilor de mediu prin creșterea eficienței infrastructurii rutiere

Ținând cont de faptul ca obiectivul general al proiectului este de crestere a competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata a comunitatilor din localitățile Teregova, Cornereva și Mehadia prin cresterea conectivitatii si mobilitatii zonelor rurale din vecinatatea coridorului rutier TEN-T, prin proiect se prevede:

• lungime drum modernizat – 41.377 km;
• latime parte carosabila 5,50 m; latime acostamente 2x0,75 m;
• latime platforma in aliniament 7,00 m;
• protectie taluze – plasa 13.500 mp; protectie taluze – beton torcretat 000 mp;
• santuri nepereate 180 ml; santuri pereate 7.500 ml;
• rigole de acostament 15.000 ml; rigole carosabile tip Trafor 910 ml;
• podete tubulare Dn400mm la drumuri laterale 107 buc; podete tubulare Dn600mm de subtraversare 25 buc; podete tubulare Dn800mm de subtraversare 60 buc; podete tip P2 – elemente prefabricate 7 buc; podete tip D5 – elemente prefabricate 3 buc; reparatii poduri 19 buc.

Comuna Cornereva a inițiat următoarele proiecte de modernizare și reabilitare drumuri, rețeaua rutieră fiind extrem de importantă în zonă datorită reliefului acesteia:

Prin proiectul integrat, „Modernizare drum comunal DC 28 Cornereva - Camena, Înființare centru de zi în sistem after school, Promovarea specificului local și a moștenirii culturale, conservarea patrimoniului material și imaterial și achiziția de utilaje și echipamente pentru asigurarea serviciilor de bază în localitatea Cornereva, comuna Cornereva, județul Caraș- Severin” finanțat prin Programul FEADR, Axa III: „Imbunatatirea calitatii vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, Măsura 3.2.2. „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, s-a modernizat Drumul comunal DC 28 care asigură legătura între localitatea Cornereva din drumul județean DJ 608 și localitatea Camena. Tronsonul din drumul comunal DC 28 care s-a modernizat este cuprins între cele două localități, între pozițiile kilometrice: km 0 + 032,00 și 8 + 740,00 m, având o lungime de 8 708,00 m.

Proiectul „Modernizare Drum Comunal ,,Dolina Topla'' L~0,70 km în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, în valoare de 630.548,00 lei, proiect finanțat de către Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, măsura de ajutor: Programul național de dezvoltare locală (PNDL) 2015-2019; Subprogramul „Modernizarea satului românesc”, a început în anul 2015 și s-a finalizat în anul 2016. S-a modernizat sectorul de drum comunal „Dolina Topla” pe o lungime L = 0,70 km din totalul de 2,70 km, drum care asigură legătura locuitorilor din satul Topla cu drumul comunal DC 28. Modernizarea sectorului de drum comunal are o importanță semnificativă pentru dezvoltarea comunei din punct de vedere socio- economic. S-au ameliorat prin implementarea acestui proiect condițiile de mediu prin reducerea noxelor eliminate în atmosferă, reducerea zgomotului produs de circulația autovehiculelor, precum și a cheltuielilor de exploatare suportate de participanții la trafic.

Tot în același an s-a început și „Modernizare Drum Comunal „Dolina Topla”’ L~2,00 km în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, în valoare de 1.835.923,00 lei, proiect finanțat prin același program, dar finalizat în anul 2019. Prin proiect s-a modernizat sectorul de drum comunal

„Dolina Topla” pe o lungime de 1.814,00 m, drum care asigură legătura locuitorilor din satul Topla cu drumul comunal DC 28.

Prin proiectul „Modernizare drumuri comunale în lungime de ~19,0 Km, în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, în valoare de 24.628.582,00 lei, demarat în anul 2018 și care se află în desfășurare, Comuna Cornereva își propune să modernizeze un număr de 18 drumuri comunale, în lungime totală de 19.100,00 m, din care:

1. Drum Comunal „Bogâltin - Ineleț” - Sector I – 250,00 m;
2. Drum Comunal „Bogâltin - Ineleț” - Sector II – 150,00 m;
3. Drum Comunal „Bogâltin - Ineleț” – Sector III - 475,00 m;
4. Drum Comunal „Bogâltin - Ineleț” - Sector IV - 588,00 m;
5. Drum Comunal „Cornereva - Tachia” - 720,00 m;
6. Drum Comunal „Zoina” - 950,00 m;
7. Drum Comunal „Dolina - Topla” - 500,00 m;
8. Drum Comunal „Sub Crâng” - 600,00 m;
9. Drum Comunal „Gruni - Sub Plai” – 2.000,00 m;
10. Drum Comunal „Studena” - 950,00 m;
11. Drum Comunal „Izvor - Grădini”- 950,00 m;
12. Drum Comunal „Goruni - Pogara de Sus - Polfa” – 2.859,00 m;
13. Drum Comunal „Ogașul Bandei - Zbeg” - 520,00 m;
14. Drum Comunal „Ciucioară - Murlăvești - Poiana Ceicovei” – 830,00 m;
15. Drum Comunal „Bojia - Rustin” - 960,00 m;
16. Drum Comunal „Boroș” - 180,00 m;
17. Drum Comunal „Hora Mică - Gruni” - 780,00 m;
18. Drum Comunal „Arsuri” - 838,00

Necesitatea realizării lucrărilor de investiții este dată de starea tehnică a drumurilor comunale, care împiedică desfășurarea circulației în condiții normale de siguranță și confort, respectiv aduc costuri sporite atât utilizatorilor acestor drumuri – costuri cu reparația și întreținerea autovehiculelor / utilajelor; cât și administrației locale, datorită lucrărilor de întreținere ce trebuie realizate pentru menținerea unui nivel minim de confort. Proiectul este finanțat de Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, măsura de ajutor: Programul național de dezvoltare locală (PNDL) 2017-2020; Subprogramul „Modernizarea satului românesc”.

Modernizare drumuri comunale în lungime de ~19,0 km

 Un alt proiect semnificativ pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este „Modernizare drumuri comunale în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, în valoare de 4.297.434,41 lei, contract semnat în anul 2017 si finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 ‐ 2020, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, submăsura 7.2 - „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”.

Prin proiect se dorește modernizarea a 7 drumuri comunale de pe raza comunei Cornereva, în lungime totală de 6,536 km, ce asigură accesul locuitorilor la principalele căi rutiere de comunicație din comună, respectiv la principalele obiective de interes public, după cum urmează:

• Drum Comunal „Hora Mare” - 1,451 km, drum care asigură legătura localității Hora Mare cu drumul județean DJ 608;
• Drum Comunal „Cozia” - 1,18 km, drum care asigură legătura localității Cozia cu drumul județean DJ 608;
• Drum Comunal „Bojia” - 1,46 km, drum care asigură legătura localității Bojia cu drumul județean DJ 608;
• Drum Comunal „Gruni – Sub Plai” - 0,50 km, drum care asigură accesul auto al riveranilor către drumul comunal „Dolina - Topla”, respectiv prin acesta către drumul comunal DC 35;
• Drum Comunal „Cornereva - Tachia” - 0,375 km, drum care asigură accesul auto al riveranilor către drumul județean DJ 608, respectiv asigură accesul auto al riveranilor către Biserica Ortodoxă Cornereva;
• Drum Comunal „Zănogi” - 0,47 km, drum care asigură legătura directă a riveranilor din localitatea Zănogi cu drumul comunal DC 35, respectiv asigură accesul direct al locuitorilor la Școala cu clasele I-IV Zănogi;
• Drum Comunal „Bogâltin - Ineleț” - 1,10 km, drum care asigură legătura directă a riveranilor din localitatea Bogâltin cu drumul județean DJ 608, respectiv asigură accesul direct al locuitorilor la Școala cu clasele I-IV Bogâltin, la Biserica ortodoxă Bogâltin și la Căminul Cultural Bogâltin.

Comuna Cornereva a intreprins toate masurile necesare pentru obținerea finanțății a noi proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere, respectiv:

• proiectul „Modernizare drumuri comunale etapa II, în comuna Cornereva, județul Caraș- Severin”, prin care se propune modernizareaa unui număr de 4 drumuri comunale de pe raza comunei Cornereva, în lungime totală de 000,00 m, din care:
  • DRUM COMUNAL „LUNCA FLORII - STRUGASCA” – L = 1.300,00 m, asigură legătura rutieră a riveranilor către drumul comunal DC 28, respectiv accesul rutier al proprietarilor persoane fizice/juridice către curțile riveranilor din intravilanul satului Strugasca, respectiv sălașele și suprafețele de teren productive amplasate adiacent;
  • DRUM COMUNAL „PRISLOP” - SECTOR I – L = 1.975,00 m, asigură legătura rutieră a riveranilor către drumul județean DJ 608, respectiv accesul rutier al proprietarilor persoane fizice/juridice către curțile riveranilor din intravilanul satului Prislop și suprafețele de teren productive amplasate adiacent;
  • DRUM COMUNAL „PRISLOP” - SECTOR II – L = 525,00 m, asigură legătura rutieră a riveranilor către drumul comunal „PRISLOP” - SECTOR I, respectiv accesul rutier al proprietarilor persoane fizice/juridice către curțile riveranilor din intravilanul satului Prislop și suprafețele de teren productive amplasate adiacent;
  • DRUM COMUNAL „CORNEREVA-NEGUIDIN-PIATRA ILIȘOVEI” – L = 370,00 m, asigură legătura rutieră a riveranilor către drumul județean DJ 608, respectiv accesul rutier al proprietarilor persoane fizice/juridice către curțile riveranilor din intravilanul satului Neguidin și suprafețele de teren productive amplasate adiacent;
  • DRUM COMUNAL „BORUGI” – L = 1.830,00 m, asigură legătura rutieră a riveranilor către drumul comunal „CORNEREVA-NEGUIDIN-PIATRA ILIȘOVEI”, respectiv accesul rutier al proprietarilor persoane fizice/juridice către curțile riveranilor din intravilanul satului Borugi și suprafețele de teren productive amplasate
• poiectul „Modernizare infrastructura rutiera”, prin care se propune modernizarea a aproximativ 34
• proiectul „Modernizare drum comunal Bogâltin - Ineleț, l = 8 km, în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, prin care se propune modernizarea unui sector din drumul comunal „BOGÂLTIN-INELEȚ” de pe raza comunei Cornereva, în lungime totală de 000,00 m, care asigură accesul proprietarilor (persoane fizice sau juridice) în condiții normale de siguranță și confort în toate cele 4 anotimpuri la proprietățile private și sălașele din extravilanul comunei, pe sectorul cuprins între satele Cracu Teiului și Dobraia.

Comuna Cornereva a depus un proiect pentru reabilitarea drumurilor forestiere in cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 ‐ 2013, Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală, submăsura 125 b "Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea silviculturii", insa nu a reusit sa obtina finantare pentru amenajarea unei lungimi de aproximativ ~ 8,04 km din traseul drumului forestier FN002 (conform denumirii din amenajamentul silvic) care asigura accesul la principalul fond forestier productiv amplasat în partea nord-vestică a comunei Cornereva, respectiv în stânga drumului județean DJ 608 (direcția Cornereva – Rusca).

• Alimentarea cu apă și canalizare menajeră

 La nivelul județului, toate cele 8 orașe și 47 din cele 69 de comune au sisteme existente de alimentare cu apă. După anii 1990, județul a beneficiat de o serie de programe care au avut ca rezultat extinderi și modernizări de rețele. În județul Caraș-Severin, din totalul surselor de apă disponibile, apa de suprafață reprezintă 96%, iar cea subterană numai 4%.

Resursele de apă brută identificate pot fi considerate strategice, dat fiind faptul că aprovizionează 46% din populația județului și toate sunt gestionate de S.C. AQUACARAȘ S.A., operatorul regional care asigură alimentarea cu apă potabilă, colectarea și epurarea apelor uzate din județ. S.C. AQUACARAȘ S.A. nu deține însă în proprietate aceste resurse²⁶.

Astfel, identificând nevoile cetățenilor, autoritatea publică a demarat în anul 2012 proiectul „Canalizare menajeră și stație de epurare a apelor uzate menajere în localitatea Cornereva, comuna Cornereva, județul Caraș - Severin”, în valoare de 4.357.581,27 lei, finantat de Administrația Fondului pentru Mediu, care se află încă în derulare. Prin măsura de ajutor care vizeaza protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare, Proiectul îsi propune îmbunătățirea nivelul calitativ al vieții locuitorilor din localitatea Cornereva, prin furnizarea către aceștia a unui serviciu indispensabil unei localități dintr-o țară membră a Uniunii Europene, dar neexistent momentan, respectiv sistemul de canalizare menajera, care va influența în mod direct dezvoltarea activităților sociale, culturale, educaționale și economice. De asemenea, se va reduce impactul negativ asupra mediului cauzat de evacuările de ape uzate provenite din activitățile menajere.

Rezultate:

• realizarea unei stații de epurare;
• realizarea rețelei de canalizare menajeră:
  • colector Dn 200 × 4,5 mm, în lungime de 660 ml;
  • colector Dn 315 x 11,2 mm, în lungime de 34 ml;
  • cămine de vizitare: 45 buc;
  • realizarea unui număr de 96 cămine de vizitare, schimbare de direcție, din beton armat, cu Dn 1000.

În anul 2018 a inceput implementarea proiectului „Rețea de alimentare cu apă în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, în valoare de 14.849.926,00 lei, care se află încă în derulare, a cărui entitate finanțatoare este Guvernul Romaniei prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin măsura de ajutor: Programul național de dezvoltare locală (PNDL) 2017-2020; Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”. Comuna Cornereva, prin prisma situației geografice nu dispune de rețea de alimentare cu apă potabilă, populația alimentându-se cu apă din fântânile din propriile gospodării și din fântânile publice, dispuse în comună. Astfel, necesarul de apă din fântânile localnicilor este asigurat cu greutate din cauza dificultăților de exploatare a acestor fântâni.

Sistemul de alimentare cu apă, presupune implementarea unui sistem de distribuție radial, realizat cu conducte de polietilenă, unde se vor monta cămine de vane de reglaj, precum și cămine de golire. Localitatea va fi deservită de un număr de 3 stații de tratare apă containerizate și 3 aducțiuni de apă din surse de suprafață sau de mică adâncime. Gospodăriile de apă au fost amplasate astfel încât dimensionarea acestora să se facă având în vedere necesarul de apă al comunei. Prin urmare se vor realiza:

• 31,655 km lungime rețea alimentare cu apă;
• 500 branșamente;
• 190 beneficiari direcți.

Administrația locală a Comunei Cornereva a început și implementarea proiectului „Rețea de canalizare și stație de epurare localitatea Bogîltin, Rețea de canalizare și stație de epurare localitățile Pogara de Sus Gruni și Arsuri, Rețea de canalizare localitatea Izvor” în anul 2018, proiect ce se află în curs de finalizare, având o valoare de 12.728.071,00 lei, a cărui entitate finanțatoare este Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Investiția prezentată mai sus își propune să îmbunătățească nivelul vieții locuitorilor din comuna Cornereva, județul Caraș-Severin, prin furnizarea către aceștia a unui serviciu indispensabil unei localități dintr-o țară membră a Uniunii Europene, și anume: rețeaua de canalizare. Din punct de vedere al rețelei de canalizare a apelor uzate menajere, rezultate din funcționarea agenților economici și din activitățile de zi cu zi ale locuitorilor comunei Cornereva, aceasta nu există, deversarea acestor ape uzate realizându-se în fose septice și bazine vidanjabile, sau direcționate spre pârâurile și cursurile de apă permanente și periodice din zonă.

Lipsa acestor utilități de bază, într-o societate modernă, conduce la un nivel de trai scăzut al populației comunei, pe de-o parte. Pe de altă parte lipsa acestor sisteme centralizate de colectare a apelor uzate menajere, conduc la un impact negativ asupra mediului. Pentru epurarea apelor uzate menajere colectate se propune realizarea unor stații de epurare performante care să asigure evacuarea în receptor a unei ape epurate ai cărei parametrii să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2005.

Ca rezultat al implementării proiectului vor rezulta următoarele beneficii:

• Realizarea a 9,9 km lungime rețea de canalizare;
• Realizarea a 2 stații de epurare;
• Protejarea și îmbunătățirea calității mediului înconjurător;
• Realizarea a 320 de cămine de racord individual;
• 190 beneficiari direcți.

• Alimentarea cu energie electrică

Abordarea dezvoltării sectorului energetic are ca și țel să creeze acele structuri și condiții care să corespundă și să facă față pieței energetice europene aflată într-un continuu proces de integrare. În ceea ce privește locuințele dotate cu instalații de energie electrică, Regiunea de Vest se situează peste media națională, cu un procent de peste 90%, care reprezintă un grad foarte mare de conectivitate la rețeaua de distribuție a energiei.

Comuna Cornereva nu este în întregime electrificată. Cătunele izolate din Munții Cernei, aparținând comunei Cornereva, nu dispun de energie electrică în gospodării, cu excepția unor școli, unde energia electrică este asigurată cu ajutorul panourilor solare. Satele încă neelectrificate sunt: Poiana Lungă, Dobraia, Cracu Teiului, Țațu, Scărișoara, Ineleț, Cracu Mare, Prisacina, un total de 160 gospodării, reprezentând un procent de 12% din suprafața comunei.

Comuna Cornereva în decursul anului trecut a depus documentele necesare în vederea cuprinderii în Programul derulat de Agenția Fondului pentru Mediu, respectiv instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice a unui număr de 63 de gospodării. Contractul a fost semnat, iar implementarea proiectului, în valoare de 1.575.000 lei, sumă 100% rambursabilă, va începe în cursul anului 202

Scopul programului îl reprezintă creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin producerea de energie electrică din surse regenerabile la locuințele situate la cel puțin 2 km față de rețeaua națională de distribuție a energiei electrice și prin reducerea utilizării combustibililor convenționali.

În trecut, Comuna Cornereva a mai încercat realizarea unui sistem alternativ pentru generarea energiei electrice prin proiectul denumit „Centrală electrică eoliană și utilități”, pentru care s-a întocmit Planul Urbanistic Zonal. Planul a fost inițiat cu scopul implementării unui proiect de construcție a unui parc eolian în comuna Cornereva, care presupunea transformarea unor suprafețe de teren din teritoriu extravilan cu funcțiuni agricole, pășune, într-o zonă cu infrastructură de valorificare a potențialului eolian. În acest sens a fost întocmit un Raport de Mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal „Centrală electrică eoliană și utilități”, amplasat pe teritoriul comunei Cornereva, promovat de către S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L., pe baza Certificatului de Urbanism Nr. 43 din 30.03.2010, emis de Consiliul Județean Caraș Severin.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu recomandările si materialele documentare de informare elaborate în cadrul proiectului PHARE, „Întărirea capacității instituționale de implementare și aplicare a Directivelor privind evaluarea mediului pentru planuri și programe”, implementat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. Pentru zona vizată de plan au fost stabiliți factorii și aspectele de mediu relevante asupra cărora producerea energiei electrice din sursă eoliană poate determina diferite forme de impact. Acestea sunt, în ordinea descrescătoare a importanței: populația, managementul deșeurilor, apa, aerul, zgomotul și vibrațiile, biodiversitatea, flora și fauna, patrimoniul cultural, arhitectonic și arheologic, sănătatea umană, infrastructura rutieră/transporturile, peisajul, solul/utilizarea terenului, valorile materiale, factorii climatici. Din păcate proiectul nu a mai fost implementat, iar menținerea situației actuale prin neimplementarea proiectului privind constructia parcului eolian, nu reprezintă o soluție pentru dezvoltarea zonei și cu atât mai puțin pentru dezvoltarea durabilă²⁷.

• Infrastructura de telecomunicații

Uniunea Europeană promovează utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru a depăși excluziunea digitală și a îmbunătății performanțele economice, oportunitățile de angajare, calitatea vieții, participarea și coeziunea socială.

Tehnologia informației și comunicațiilor a pătruns, în prezent în toate zonele vieții economice și sociale. Domeniul TIC duce la o creștere semnificativă a productivității și a PIB-ului și transformă societățile în mod profund și fără precedent. Accesul la internet face posibilă participarea la societatea informațională și totodată reprezintă posibilitatea gospodăriilor de a utiliza internetul de acasă.

Calitatea conexiunii la internet este foarte importantă, accesul la bandă largă (broadband) oferind viteze superioare ale transferului de date la încărcarea și descărcarea datelor. În Regiunea de Vest, din procentul de 86% al gospodăriilor cu acces la internet, 85% reprezintă gospodării cu acces la bandă largă.

Serviciul de telefonie în Cornereva este modernizat și satisface cerințele de comunicație modernă având un număr însemnat de abonați casnici și două posturi publice de telefon, iar telefonia mobilă – Vodafone, Orange, Telekom, R.D.S. asigură acoperirea în mare parte a zonei.

Oficiul poștal din Cornereva satisface cerințele pieței, privind serviciile poștale. Rețeaua de internet nu există, internetul fiind asigurat de către furnizorii de telefonie mobilă.

La nivelul comunei Cornereva nu există televiziune prin cablu, serviciile fiind prestate la fel ca și în cazul internetului de aceeași furnizori privați.

• Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat sau sobe cu lemne.

• Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu energie termică se realizează prin sobe cu lemne și centrale termice. Centralele termice se regăsesc în instituții precum: unitățile de învățământ cu un număr mai mare de copii, precum cele din localitatea Cornereva și Bogâltin,celelalte având sobe pe lemne. Unitățile de cult mai însemnate, precum Biserica Ortodoxă din Cornereva și Bogâltin au și ele centrale termice, iar restul bisericilor din cătune se încălzesc cu ajutorul sobelor pe lemne. Toate funcționează pe lemne. Aceeași situație o întâlnim și în cazul căminelor culturale, astfel o parte dispun de o centrală termică proprie, pe lemne, însă este necesar a se introduce alimentarea cu energie termică.

• Mediul

În județul Caraș-Severin există 62 de arii naturale protejate, ocupând o suprafață totală de 180.020,50 ha dispuse astfel:

• 4 parcuri naționale pe o suprafață totală de 101.018 ha din teritoriul județului: (Semenic- Cheile Carasului și Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, Retezat). Parcurile Semenic-Cheile Carașului și Cheile Nerei-Beușnița se află în întregime pe teritoriul județului Caraș-Severin, parcul Domogled-Valea Cernei are suprafețe și în județele Mehedinți și Gorj, iar parcul Retezat are suprafețe și în județul Hunedoara;
• 1 parc natural (Porțile de Fier, cu suprafața de 655 ha, din care în Caraș-Severin 74.774 ha, restul în județul Mehedinți);
• 27 de rezervații naturale în cadrul parcurilor naționale și naturale, având în total 925,90 ha;
• 1 rezervație științifică în parcul național având o suprafață de 1,10 ha;
• 3 arii de protecție specială avifaunistică în parcul natural având o suprafață de 149 ha;
• 19 rezervații naturale în afara parcurilor naționale și naturale având o suprafață de 876,90 ha;
• 7 rezervații naturale în custodie având o suprafață de 351,60 ha.

Ariile naturale protejate din județul Caraș-Severin cuprind zone naturale delimitate geografic și topografic destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversității biologice a elementelor și fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare și utilizare durabilă²⁸.

Schimbările climatice și degradarea mediului constituie din ce în ce mai mult una dintre cele mai mari amenințări la adresa păcii și securității la nivel mondial și, fără o acțiune decisivă, acestea vor deveni o sursă și mai importantă de riscuri globale, inclusiv în ceea ce privește strămutarea forțată și migrația. Uniunea Europeană trebuie să joace rolul principal, inclusiv în punerea în aplicare riguroasă a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și în continuarea eforturile depuse la nivel internațional pentru decarbonizarea sectorului transporturilor. De asemenea, Uniunea Europeană ar putea să inițieze acorduri globale obligatorii în domenii legate de economia circulară, utilizarea resurselor și de biodiversitate.

Problema dezvoltării rurale este una din cele mai complexe teme ale contemporaneității, datorită faptului că presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural economic, ecologic și socio-cultural al țării, pe de o parte și tendința de modernizare a vieții rurale, pe de altă parte. Nu de puține ori, această tendință de modernizare și dezvoltare în viteză a spațiului rural duce la degradarea mediului.

În primul rând practicarea defrișărilor de păduri transformă dramatic mediul natural din punct de vedere peisagistic cât și din punct de vedere al echilibrului bio - pedo – climatic, fondul forestier având un rol important în păstrarea acestui echilibru.

În al doilea rând depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate dă un aspect dezolant adăugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate. Intervenția omului are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de eroziune, surpări, prăbușiri, prin defrișarea vegetației subarboricole și erbacee, cît și prin săpăturile facute pentru a folosi material în construcții.

Starea de sănătate a unei localități este indisolubil legată de prezența biodiversității – floră și faună. Factorii poluatori de pe teritoriul comunei Cornereva sunt îngrășămintele chimice administrate pentru fertilizarea solului, ierbicide, insecto-fungicide pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, care conduc atât la poluarea solului, cât și a pânzei de apă freatică. Apele menajere, dejecțiile de la animale – împrăștierea necontrolată pe sol a dejecțiilor sau reziduurilor menajere, care se infiltrează în pânza freatică poluează apele subterane. Iarna, datorită faptului că locuințele se încălzesc cu combustibil solid (lemn+cărbuni), se produc considerabil mai multe deșeuri decât în locuințele cu încălzire centrală și o poluare a aerului cu monoxid de carbon.

Deșeurile menajere sunt colectate de la populație, în saci de plastic și pubele. Fiecare gospodărie are alocată o pubelă de plastic de 120 litri sau 200 litri și un sac de plastic pentru colecatarea deșeurilor reciclabile. Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații. Deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu).

Comuna Cornereva dorește să dezvolte activități specifice în vederea îmbunătățirii calității mediului, astfel plănuiește amenajarea peisagistică a aliniamentului stradal. Gestionarea deșeurilor este delegată, printr-un contract de concesiune încă din anul 2011, către o firmă sepcializată S.C. ECOLOGICA BĂILE HERCULANE S.R.L. din orașul Băile Herculane.

Dezvoltarea economică a unei regiuni depinde foarte mult de mediul în care aceasta activează. Pe parcursul ultimilor ani, evoluția economică a României a fost pe un trend ascendent, creșterea economică a rămas puternică în 2019. Creșterea economică din 2019, are la bază în principal sectorul construcțiilor, aflat în plină expansiune, dar și consumul care a stimulat importurile la valori semnificative.

Din punct de vedere al domeniilor de activitate, în Regiunea de Vest cele mai multe întreprinderi își desfășoară activitatea în comerț 29% (31,1% național), urmând pe loc secund

„Activități profesionale, științifice și tehnice” 11,2% (11,4% național), pe locul trei aflându-se domeniul de construcții 9,6% (9% național), urmând apoi domeniul de „Transport și depozitare” 8,3% (8,7% național). Odată cu trecerea timpului, economia regiunii a devenit mai complexă, înglobând sectoare noi de afaceri și dezvoltându-se în moduri care în urmă cu câțiva zeci de ani nu se considerau posibile²⁹.

Regiunea Vest se poate împărți în două subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte și grad diferit de dezvoltare, după cum urmează:

• Prima include teritoriul județelor Caraș-Severin și Aici s-au dezvoltat încă din secolul al 19-lea, ramuri ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice și ale industriei conexe, cum este industria constructoare de mașini. Această mare subzona a regiunii a intrat într-un puternic declin după 1990, iar procesul de restructurare care s-a desfășurat lent și cu mari dificultăți, a generat un șomaj foarte ridicat. Județul Caraș-Severin are un potențial turistic semnificativ, însă care este, din nefericire, insuficient exploatat, deși turismul poate juca un rol economic important în județ;

• Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul județelor Timiș și Arad. Această subregiune cu dezvoltare industrială complexă și diversificată (industrie ușoară, constructoare de mașini, electrotehnică etc.) este în prezent arealul favorit al investițiilor străine productive în România. Pe fondul creării a numeroase locuri de muncă ce necesită populație cu o calificare înaltă, și a exodului masiv al populației din ultimii ani, subzona se confruntă cu o lipsă tot mai accentuată de forță de muncă corespunzătoare. Noile investiții în acest areal se lovesc de lipsa infrastructurilor corespunzătoare pentru dezvoltare (alimentare cu apă și căi de comunicații).³⁰

Structura pe ramură a agenților economici privați este determinată de activitățile comerciale. În regiune există posibilitatea ca activitățile acestea să se îndrepte mai mult spre producție și servicii. Pe lângă unitățile de producție agricolă, în localități s-au dezvoltat și unele activități profilate pe realizarea de servicii pentru producătorii agricoli, privind mecanizarea lucrărilor agricole etc.

În ansamblu, ocupațiile din sectorul agricol au reprezentat esența mijloacelor de trai. În prezent, activitățile agricole de subzistență joacă un rol de „plasă de siguranță” pentru cei mai săraci din comunitate care nu practică frecvent tranzacții în numerar. Agricultura reprezintă sursa principală ocupațională. Producția agricolă este în special de subzistență, foarte puțin pentru vânzare. Principalele culturi sunt cartoful, fasolea, porumbul, nutrețurile pentru animale și pomicultura. Un sector agricol destul de bine reprezentat, deși mult sub potențialul zonei îl reprezintă domeniul apicol care se desfășoară în zonele cu livezi, poieni și păduri pe întreg teritoriul comunei. În gospodăriile populației muncile agricole se fac în mare parte manual, iar transportul încă se mai face și cu căruțe cu cai. În sectorul neagricol principala ocupație a populației este exploatarea și prelucrarea primară a lemnului cu mijloace mecanizate, dar cu eficiență scăzută.

Astfel, condițiile de trai actuale rămân modeste. Populația prezintă un oarecare nivel de sărăcie și lipsă a capacității financiare necesare începerii unor afaceri. În consecință și capacitatea financiară a administrației publice locale este redusă. Există o tendință de depopulare a localităților, tendință observată și la nivel regional.³¹

Zona comercială este reprezentată firav, fiind alcătuită din spații comerciale și de alimentație publică cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adevărat centru comercial.

Celelalte tipuri de servicii (administrație, poștă, cultură) sunt corespunzător deservite de capacitățile existente.

Lista principalilor agenți economici de pe raza comunei sunt:

• C. ANAFARM MEDIPLUS S.R.L.;
• Cabinet medical SIMED R.L.;
• C. FINEANTU VETERINARY SERVICES S.R.L.;
• C. SPARK OIL S.R.L.;
• C.TERRAN 92 S.R.L.;
• C. ALIN PETRIȘOR ȘI NUȚA S.R.L.;
• SFETCU ION ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ;
• CERNESCU MARILENA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ;
• CRISTESCU IOANA KIM ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ;
• MARTALOGU IONEL ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ;
• BELCOTĂ SIMION ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ;
• DUICU GHEORGHE – MAGAZIN MIXT ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ;
• MARTALOGU PETRU ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ;
• STROIȚA MARIA ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ;
• ASOCIAȚIA SOCIO-CULTURALĂ

Facilități oferite investitorilor:

Autoritatea locala este dispusă să pună la dispoziția posibililor investitori, pentru activități industriale și de producție, forță de muncă pe plan local în condiții avantajoase, terenuri în limita posibilităților existente la nivel de comună, precum și facilități din punct de vedere a impozitelor și taxelor locale. Vor fi luate hotărâri în acest sens la momentul potrivit, de către Consiliul Local, cu respectarea legislației în vigoare.

Turismul reprezintă o activitate economică importantă în Uniunea Europeană, având un impact major asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale. Acest sector economic poate fi un instrument puternic în combaterea declinului economic și a șomajului. În momentul de față, Regiunea de Vest nu reprezintă una dintre regiunile românești cele mai vizitate de turiști, deși în zonă există o multitudine de tipuri de activități turistice cu potențial de dezvoltare.

Potrivit „Strategiei pentru cultură și patrimoniu național 2016-2020”, corelat cu ultima variantă publicată a „Listei Monumentelor Istorice din România”, în anul 2015, în Regiunea de Vest au fost înregistrate 2.107 monumente istorice, reprezentând 7% din totalul de la nivel național. La nivel județean, cea mai mare pondere a monumentelor istorice se găsește în județul Caraș-Severin, respectiv 832 monumente (39,5%).

În Regiunea de Vest, 44,7% (număr: 942) dintre monumente sunt localizate în mediul urban, iar 55,3% (număr: 1.165) sunt localizate în mediul rural. Împărțirea tipurilor de turism a pornit de la condițiile oferite de unicitatea și diversitatea cadrului natural al Regiunii de Vest, care alături de specificațiile climatice, hidrologice și biogeorafice au contribuit, la întregirea peisajului și ambientului dezvoltării activitățiilor turistice în regiune.

Deocamdată această ramură economică este slab practicată pe teritoriul comunei Cornereva, deși există condiții favorabile dezvoltării agroturismului. Comuna Cornereva a devenit un important reper turistic din Munții Cernei, tot mai mulți turiști vizitând cătunele izolate din această zonă. Pasionații de pescuit au posibilitatea de a practica această activitate pe râurile de pe raza comunei, unde se pot pescui păstrăvul și mreana, de asemenea există și posibilitatea de practicare a vânătorii, deoarece comuna Cornereva are o suprafață de 27.454 ha de pădure unde își găsesc adăpostul numeroase specii de animale ca: vulpea, căprioara, mistrețul, ursul etc. Aici se pot organiza drumeții pe cărări de munte încântătoare, plimbări cu căruța trasă de cai, cicloturismul sau cursele enduro cu motociclete pe drumurile de munte. Se practică și zborul cu parapanta, poate cea mai frumoasă și mai palpitantă modalitate de a descoperi peisajul mirific al Munților Cernei.³²

Prin proiectul integrat, „ÎNFIINȚARE CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICĂ ȘI  MARKETINGUL  SERVICIILOR LEGATE DE TURISMUL RURAL ÎN COMUNA CORNEREVA, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN” finanțat prin Programul FEADR, Axa III:

„Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, Măsura 313

„INCURAJAREA ACTIVITATILOR TURISTICE”, s-a înființat un centru local de informare turistica. Astfel Comuna Cornereva a reabilitat, modernizat si dotat o portiune dintr-o cladire existenta, cladirea fostei primarii, amplasata in zona centrala a resedintei de comuna.

CENTRUL LOCAL DE INFORMARE TURISTICA se adreseaza turistilor care viziteaza zona Comunei Cornereva cat si celelalte zone invecinate, Comuna Cornereva fiind situata in apropierea unor zone de atractie turistica: lacul de la Poiana Rusca Teregova, Statiunea Baile Herculane,  Muntii Cernei  si  Muntii Tarcului.

Bogăția si raritatea fenomenelor naturale: geomorfologice, speologice, floristice, faunistice au atras atentia naturalistilor si a cauzat existenta rezervatiilor naturale care sunt prevazute in legea nr. 5/2000:

• Rezervatia Iauna – Craiova din Comunele Cornereva si Mehadia ( 545,1 ha)
• Rezervatia Belareca din comunele Cornereva si Mehadia (1.665,7 ha)
• Pestera lui Ion Barzoni din comuna Cornereva (0,1 ha).

Pe lângă obiectivele turistice enumerate mai sus pe care turistii le pot vizita, acestia mai pot lua de asemenea parte si la festivalurile traditionale culturale, la datinile si obiceiurile specifice locului.

Activitățile CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE TURISTICA sunt:

• organizarea de excursii, vizite, activități distractive, dansuri și jocuri de societate;
• organizarea de activități cultural - artistice cu ocazia diferitelor sărbători naționale sau religioase;
• oferirea de asistenta imediata în caz de îmbolnăvire prin anuntarea centrului medical cel mai apropiat;
• colaborarea cu diferite organizații nonguvernamentale, sanitare, de cult, de educație cu scopul oferirii de informații și soluționarea unor probleme specifice acestui centru, organizarea de conferințe pe teme de interes general;
• activități practice (asistenta in cadrul vizitelor pentru persoane care nu cunosc locurile);
• spectacole organizate in colaborare cu Organizatii artistice si nonguvernamentale, persoane fizice;
• terapie ocupațională, creații: epigrame, poezii;
• acces la materiale de informare turistica in ceea ce priveste zona obtinute prin activitatile de marketing  incluse in proiect.

Serviciul de asistență in domeniul turismului se adresează turistilor care viziteaza zona: turisti ocazionali, in trecere prin comuna; turisti permanenti pe o perioada determinata.

Din punct de vedere al punctelor de atracție turistică, pe teritoriul administrativ al comunei, se regăsesc următoarele obiective:

Complexul de mori pe apă de la Cornereva a fost construit la începutul secolului XX pe văile apelor Belareca, Camena, Ramna, Zmogotin și Obița. Morile de apă de la Cornereva sunt asunse de trecători, drumul fiind greu accesibil. De peste un secol ele macină, fiind la fel de impresionante și spectaculoase, păstrând atmosfera din timpurile de mult apuse și fiind împrăștiate prin satele comunei, situându-se pe cinci pârâuri diferite. Morile sunt în stare de funcționare foarte bună, fiind indispensabile pentru locuitorii zonei, oferind baza principală de hrană. Aceste mori reprezintă, de asemenea, și elementele speciale ale artei populare românești, realizate numai din lemn. Acestea sunt pe lista monumentelor istorice.

1. Moara lui Lazăr Boasca – valea râului Belareca (Cod monument Istoric: CS-II-a-B-11101)

2. Moara lui Dărăban – valea râului Belareca

Ea se află pe malul drept al râului Belareca, lângă gospodăria familiei Dărăban. Văiala aflată lângă moară, alimentată din aceeași acumulare cu apă este printre puținele instalații de acest fel care au supraviețuit. Planimetria morii are o structură simplă, cu plan patrulater ce măsoară 3,29/3,40 m. Moara și văiala au structură identică cu cea întâlnită la Moara Popeștilor. Construcția morii se sprijină pe un mal înalt al râului și o pilă de zid ridicat în malul albiei. Spațiul inferior cu instalația hidraulică, amenajat în vecinătatea râului a fost protejat cu zid de piatră fără mortar. Roata și fusul sunt construcții metalice recente, la fel și ridicătorul care au înlocuit vechea instalație din lemn. Modernizări a suferit și acumularea din capătul canalului de aducțiune care alimenta moara și văiala. Un zid din beton prevăzut cu trei guri pentru dirijarea apei, fiecare cu un stăvilar a înlocuit și aici vechile amenajări cu blăni de scânduri. Una din guri deservea conducta ce alimenta instalația morii, cealaltă deservea văiala, iar cea de a treia se afla în fața unui canal de fugă către albia râului Belareca, atunci când nu funcționa nici moara nici văiala.

3.  Moara Popeștilor – valea râului Belareca

Râul Belareca izvorăște pe teritoriul comunei Cornereva în zona satului Arsuri, între Cleanțul Preluchii (1.130 m) și Vârful Cozia (1.450 m) din Munții Cernei. El străbate roci cu durități diferite, drept urmare valea sa prezintă lărgiri și strâmtări. În bazinetul Cornereva, el primește majoritatea afluenților, din care amintim: Hora Mare, Hora Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, pe partea dreaptă, apoi Cozia pe partea stângă, iar în centrul comunei primește cel mai important afluent al său, tot pe partea stângă, Ranica. În aval de centrul comunei și de satul Bogâltin valea râului Belareca devine îngustă și adâncă, aceasta lărgindu-se din nou în Depresiunea Mehadia. Traversează localitatea Mehadia, iar în Băile Herculane (in apropierea zonei gării) se unește cu râul Cerna. Suprafața totală a bazinului său hidrografic însumează 706 km² . Lungimea sa totală este de 35 km.

De asemenea se pot vizita fără nicio problemă și:

• Valtoarea lui Nicolae Nemeș, valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Moara lui Nicolae Nemeș, valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Moara de la Pod, valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Moara lui Nistor Gherescu, valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Moara lui Nicolae Brânzei, valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Moara lui Adam Gherescu (CS–II-m-B-11101.08), valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Moara Poloieștilor, (CS–II-m-B-11101.09), valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX;
• Vâltoarea Poloieștilor, (CS–II-m-B-11101.10) valea râului Belareca, comuna Cornereva, XX.³³

4.  Parcul Național Domogled - Valea Cernei

La început a fost Rezervația floristică și peisagistică Muntele Domogled constituită în anul 1932 pe o suprafață de 900 ha (cea mai veche din România). În anul 1990 ia ființă Parcul Național Domogled - Valea Cernei, al doilea ca mărime din țară și singurul care cuprinde un întreg bazin hidrografic și nu doar un masiv muntos. Suprafața parcului este de peste 60.000 ha, din care rezervațiile naturale ocupă cca. 24.000 ha.

Înființat în anul 1990, având administrație proprie începând cu anul 2003, Parcul Național Domogled - Valea Cernei este situat în sud-vestul României și se întinde pe suprafața a 3 județe: Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj, fiind o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare). Parcul Național Domogled - Valea Cernei se află situat în estul județului Caraș-Severin, ocupând suprafața de 23.185 ha și în vestul județului Mehedinți ocupând suprafața de 8.220 ha și respectiv în vestul județului Gorj cu o suprafațăa de 29.806 ha.

Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei pe versantul drept și respectiv peste masivul Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng.

Suprafața Parcul Național Domogled - Valea Cernei este de 61.211 ha și este cuprinsă între latitudinile nordice de 44º 50' 10" și respectiv 45º 16' 50" și longitudinale estice de 22º 23' 50" și respectiv 22º 51' 35".

Diversitatea tipurilor de peisaje (abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu vegetație submediteraneană, păduri întinse de fag de vârste mari, goluri alpine cu jnepeniș, lacuri de acumulare montane, chei și prapăstii calcaroase, cătune izolate în munte, pajiști subalpine cu lapiezuri), peșteri termale unice în România, izvoare termominerale, endemisme și rarități de floră și faună oferă tuturor iubitorilor de natură experiențe inedite.

Posibilitățile de acces în Parcul Național Domogled - Valea Cernei sunt următoarele: Accesul în parc este în principal posibil dinspre Drobeta Turnu Severin, Orșova,

Timișoara, Caransebeș, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroșani, Lupeni. Dinspre Drobeta Turnu Severin – Orșova - Băile Herculane pe DN 6 (E 70) pâna la stațiunea Băile Herculane și apoi pe Valea Cernei pe DN 67. Dinspre Timișoara - Caransebeș pe DN 6 (E 70) pe ruta: Caransebeș - Bucoșnița - Armeniș - Domașnea - Plugova - drumul județean DJ608 - Podara - Cornereva - Studena.

Accesul se mai poate face dinspre Drobeta Turnu Severin și Orșova prin DJ Ilovița - Bahna-Podeni, apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Topleț din DN 6 prin drumul forestier Bârza - Balta Cerbului, iar dinspre Caransebeș - Timișoara prin DJ Plugova - Globul Rău

• Cornereva³⁴.

Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna

• Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna.

Peste 9.700 de ha de păduri seculare și virgine de fag din Parcul Național Domogled - Valea Cernei au fost incluse în anul 2017 în patrimoniul universal UNESCO. Pe raza Parcului Național „Domogled - Valea Cernei” sunt 34 de trasee turistice, dintre care 20 de trasee sunt omologate și 14 trasee sunt în curs de omologare.

5.  Rezervația Belareca

 Este o rezervație forestieră, situată în bazinul râului Belareca, ce corespunde categoriei a I- a IUCN (rezervație naturală forestieră de tip științific), la cumpăna cu bazinul Cernei, accesibilă din satul Bogâltin, urcând spre Vârful Arjana. Suprafața este de 1.665 ha, pe teritoriul administrativ al comunelor Cornereva și Mehadia.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și este inclusă în Parcul Național Domogled - Valea Cernei.

Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 „Domogled - Valea Cernei” și reprezintă o zonă muntoasă (1.000 m altitudine medie) aflată în bazinul râului Belareca (afluent al Cernei) ce adăpostește floră și faună specifică Carpaților Meridionali. Rezervația a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbusti prezente în arealul ariei, astfel: fag (Fagus sylvatica), ulm de munte (Ulmus gablra), frasin (Fraxinus excelsior), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), molid (Picea abies), brad (Abies), mojdrean (Fraxinus ornus), plop tremurător (Populus tremula), alun (Corylus avellana) și salbă moale (Euonymus europaea)³⁵.

6.  Rezervația Iardaștița

 Este o rezervație forestieră, situată pe dreapta Cernei, din amonte de gara Herculane până în dreptul localității Topleț. Suprafața este de 501ha.

7.  Rezervația Peștera lui Ion Barzoni

Se află în Munții Cernei, în versantul estic al masivului Geatiul Ineleț, în partea sud-estică a satului Ineleț, reprezintă o cavitate (peșteră de interes speologic) de mărime medie, cu o lungime de 400 m, cu formațiuni de stalactite, stalagmite, cruste parietale, cruste de planșeu, coloane, perle și odontolite. Este o peșteră caldă (11°C în iunie 1962), umedă și lipsită de curenți de aer.

Caracteristica sa este dată de coralitele care acoperă cea mai mare parte a formațiunilor concreționare ce îmbracă pereții și planșeul. Peștera lui Ion Barzoni, cea mai frumoasă peșteră din Bazinul Cernei, este împodobită cu multe coloane masive, valuri, stalactite, stalagmite, dar excelează în coralite, fiind cea mai bogată din țară în aceste concrețiuni, un argument decisiv al includerii ei în sfera turismului organizat, implicat deopotrivă în exploatarea economică a oricărui obiectiv, dar și în protecția lui eficientă. Peștera poate fi parcursă cu ușurință deoarece nu necesită un echipament de protecție, ci numai mijloace proprii de iluminare.

8.  Rezervația Iauna-Craiova

 Este o rezervație științifică mixtă, geografică, botanică etc. situată pe dreapta Cernei, între afluenții Iauna și Craiova. Suprafața este de 1.545 ha.

9.  Piatra Ilișovei

Fostă așezare eneolitică aparținând culturii Coțofeni este actualul loc de pelerinaj pentru locuitorii comunei Cornereva de Sfinții Constantin și Elena. În vârful pietrei, se află o cruce metalică, iar de acolo se zăresc satele Cornerevei, vf. Cozia, precum și creasta estică a Munților Cernei (vârfurile Biliana, Arjana, Vlașcu, Baba).

Traseele din munții Cernei reprezintă locuri unice, poate cel mai cunoscut și spectaculos traseu este cel către „Satele de dincolo de nori”, accesibil pe o porțiune prevăzută cu scări de lemn peste versantul stâncos, în zona numită „La Cârlige”.

Către cătunele izolate din munții Cernei se mai poate ajunge pe o variantă mai lungă, pornind din dreptul motelului Dumbrava (km.12) la ieșirea din Herculane. Traseul marcat cu punct roșu, trece podul peste râul Cerna și se angajează în urcare printre pajiști, păduri de foioase și zone calcaroase, aproximativ 2,5 h, până la primele case izolate și la Biserica din satul Dobraia. Aici oamenii nu dispun de rețea de drumuri, curent electric sau magazine, ocupându-se cu creșterea animalelor și cultivarea legumelor. Cătunul Dobraia înregistra la ultimul recensământ (2011) un număr de 23 locuitori.

De asemena nu putem vorbi despre Cornereva fără să facem referire la cele două cătune, Scărișoara și Ineleț. Acestea au în comun o scară de salcâm, legată de peretele muntelui, care te duce sus, pe platoul unde le găsești pe amândouă. În capul treptelor e Scărișoara, iar la vreo șapte kilometri apare, dintre arbori, și Inelețul.

Satele Scărișoara și Ineleț, de pe Valea Cernei, se află în topul celor mai izolate locuri din țară. Singura cale de acces spre sate este reprezentată de niște scări, construite din lemn de salcâm, cam pe la începutul anilor ‘70. La construirea scărilor au muncit două echipe. Unii muncitori erau sus și țineau funiile lăsând scările în jos. Ceilalți erau coborați pe „burta” muntelui pentru a prinde scările de stâncă.

Satele Scărișoara și Ineleț se găsesc la peste 1.000 m altitudine. Nu au curent electric, drumuri, mașini sau orice alt lux al modernismului. Viața în aceste sate se desfășoară cu totul diferit, oamenii sunt liniștiți, calzi, răbdători, mai fericiți poate. Grijile sau stresul sunt cuvinte ce nu au existat vreodată pentru ei.

Nici banii nu au valoare pentru săteni. Ei practică în continuare trocul (schimb în natură, fără mijlocirea banilor, constituind forma cea mai simplă a comerțului) atât între ei cât și cu negustorii veniți din Băile Herculane.

Scara este evident, cel mai important lucru din zonă, deoarece este singura cale de acces pentru săteni spre orașe, dar și a turiștilor spre satele izolate. Este formată din patru segmente de scară din lemn și măsoară cam 100 metri. Cel mai greu segment de scară de urcat este ultimul, deoarece se duce într-un unghi de cam 90°. În general, scara este folosită de săteni destul de rar, doar când au nevoie de ceva din „lumea de dincolo”.

Până la construirea acesteia, exista doar o cărare prin pădure pe care se mergea aproape toată ziua. Astfel ajungeai la o șosea, cam la 25 de km distanță față de Băile Herculane. Această scară constituie o legătură mai rapidă dintre cele două sate spre orașele apropiate, aproximativ o oră și jumătate pe drum. În sfârșit, se ajunge la șosea cam la 18 km față de același oraș precizat anterior.

Sunt foarte puțini oameni care locuiesc în satele Scărișoara și Ineleț, iar aceștia au păstrat totul așa cum era odată. Tot ce au nevoie produc singuri. Ocupațiile de bază sunt creșterea animalelor și legumicultura. Neavând curent electric, seara folosesc o lampă cu gaz. „Încălțările” purtate de ei sunt opincile, care le sunt de mare folos mai ales pe timp ploios și pe zăpadă.

La Ineleț e ca la Scărișoara. Timpul se scurge tot invers, lăsând mult în urmă secolul XXI, cu monștrii lui. N-ai crede că sus sunt niște copii, mai puțin de zece, pentru care învățătoarea urcă și coboară, în fiecare zi, treptele. Poștașul trece o dată pe lună, șeful de post mai rar, iar preotul la sărbătorile mari.

Pentru sprijinirea și dezvoltarea turismului, Comuna Cornereva a inițiat proiectul

„Înființare centru local de informare turistică și marketingul serviciilor legate de turismul rural în comuna Cornereva, județul Caraș-Severin“, finanțat din Fondul European pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală, Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice. Este un proiect integrat cu două componente (centru local de informare turistică și marketingul serviciilor legate de turismul rural). Centrul de informare turistică a fost dat în folosință începând cu anul 2015, pentru toți turiștii români și străini care vizitează zona.

Obiectivele principale sunt promovarea și punerea în valoare a patrimoniului turistic aflat pe raza comunei, cât și informarea vizitatorilor și reprezentanților din sectorul turistic asupra ofertei turistice din zonă: atracții turistice, structuri turistice de cazare, agrement, evenimente, activități ce se pot practica în zonă, hărți și trasee turistice din zonă, acestea fiind renumite atrăgând anual foarte mulți turiști.

• Învățământ

Educația, formarea profesională, precum și învățarea continuă joacă un rol vital în contextul economic și social. Calitatea învățământului influențează nu doar dezvoltarea personală dar și poziția în societate și oportunitățile viitoare de angajare ale fiecărui individ. Calitatea educației este direct legată de calitatea proceselor de învățare precum și a infrastructurii educaționale.

În anul 2017, populația școlară a Regiunii Vest era de 313.854 persoane, reprezentând 8,8% din totalul populației școlare de la nivel național. Prin corelare cu populația totală, Regiunea Vest deține cea mai mică populație școlară din toate regiunile României, aceasta fiind influențată de sporul natural negativ și de natalitatea scăzută.

Părăsirea timpurie a școlii este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă învățământul din România. Dintre cauzele cel mai des întâlnite care determină elevii să părăsească sistemul de educație amintim: situația economică precară, mediul familial dezorganizat și munca părinților în străinătate. Un fenomen la fel de grav este neșcolarizarea. Abandonul școlar este puternic diferențiat pe medii. În mediul rural abandonul este mult mai pronunțat în comparație cu mediul urban.

Raportul intitulat Monitorul Educației și instruirii din România (2019), a subliniat câteva probleme de fond ale educației din România, probleme care contribuie la determinarea gradului de calitate a actului educațional. Una dintre acestea ar fii investițiile în educație, care sunt reduse, comparativ cu media europeană, țara noastră având cea mai mică alocare din Uniunea Europeană, iar finanțarea de bază a educației este insuficientă pentru a acoperi nevoile școlilor.

Școlile din zonele rurale tind să aibă mai puțini elevi și clase mai mici, neputând să atragă profesori bine calificați, chiar dacă primesc o finanțare mai mare per elev. Atractivitatea școlilor din mediul rural și zonele dezavantajate pentru profesorii bine calificați este limitată, iar sistemul finanțării complementare de către autoritățile locale tinde să favorizeze școlile din orașele mai dezvoltate, acest lucru mărind și mai mult inegalitățile din sistem.

În ceea ce privește învățământul școlar, succesiunea de înființări ale unor unități militare de graniță de către autoritățile imperiale habsburgice a avut consecințe sociale importante pentru populația românească din Banatul montan. Astfel, documentele atestă faptul că prima școală din Cornereva a fost fondată în anul 1774, în timp ce la Bogâltin prima școală a fost inaugurată în 1781. Din acel moment, tradiția învățământului școlar a fost neîntreruptă în cadrul comunei Cornereva, cunoscând fluctuațiile vremii și ale evoluției demografice a localităților din componența ei.

În prima școală lecțiile erau organizate atât în „Casa ofițerească grănicerească”, numită

„Cazarmă”, cât și în incinta bisericii din centrul comunei. Învățător a fost Vasile Lepădat, iar lecțiile erau ținute în limba germană. Mai târziu, în anul 1778 se înființează în Cornereva „Școala Trivial Grănicerească Germană” având drept scop formarea de ofițeri de grăniceri, școală ce-și încetează activitatea, conform documentelor, după 9 ani (1787).

Prima clădire destinată învățământului se construiește în anul 1854, în centrul comunei Cornereva. Clădirea avea două săli mari de clasă, locuință pentru învățător și anexe gospodărești. La această școală veneau copii din toate satele de pe raza comunei Cornereva – se specifică în Monografia comunei Cornereva, scrisă de către prof. Sorescu Petru.

În anul 1948 se înființează ciclul gimnazial. Ca urmare a numărului tot mai mare de copii, care încep să frecventeze școala, se construiesc școli și în alte sate, astfel:

• În satul Dolina a fost construită pentru prima dată școala în anul 1918, iar în anul 1937 se construiește o școală nouă;
• În satul Gruni în anul 1938;
• În centrul comunei se construiește o altă clădire destinată învățământului, în anul 1961, odată cu înființarea învățământului de 10 clase;
• În satele Bogîltin și Zănogi în anul 1962;
• În satul Dobraia în anul 1964;
• În satul Ineleț în anul
• În anul 1973 se construiește încă o clădire cu două săli pentru școala din centrul comunei, în care se vor amenaja un laborator de fizică-chimie și un atelier de lăcătușărie³⁹.

Treptat în comuna Cornereva s-a ajuns la un număr de 12 unități de învățământ cu personalitate juridică:

• 5 grădinițe (Cornereva, Gruni, Dolina, Zănogi, Bogîltin);
• 4 școli primare (Dolina, Zănogi, Dobraia, Ineleț);
• 3 școli gimnaziale (Cornereva, Gruni, Bogîltin).

În anul 1982 în comuna Cornereva erau 567 de elevi și 130 de preșcolari.

Începând cu anul școlar 2007-2008 toate unitățile de învățământ de pe raza comunei devin structuri ale Școlii cu Clasele I-VIII Cornereva, aceasta rămânând singura unitate cu personalitate juridică. Din același an școlar, gimnaziul școlii din Bogîltin va fi comasat cu gimnaziul Școlii cu Clasele I-VIII Cornereva, din cauza efectivelor reduse de elevi. Transportul copiilor din satele aparținatoare comunei către școala din localitatea Cornereva este realizată de către administrația publică a comunei, punând la dispoziția micuților învățăcei două microbuze pentru transport școlar.

Din anul școlar 2011-2012, Școala cu Clasele I-IV Ineleț nu va mai funcționa din cauza lipsei elevilor. Astfel, la nivelul comunei Cornereva, învață în prezent 233 de elevi, fiind coordonați de 28 de cadre didactice, în următoarele unități de învățământ:

1. Școala Profesională Agricolă Cornereva cu învățământ primar, gimnazial și profesional

Școala Profesională Agricolă Cornereva este o școală centrată pe promovarea valorilor și principiilor democratice, pe implicarea mai largă a comunității în viața școlii și extinderea serviciilor școlii pentru comunitate. Climatul educațional al școlii este bazat pe performanță, competiție transparentă și onestă, pe cooperarea și încurajarea inițiativei individuale și a inovației didactice menite să susțină dezvoltarea individuală a fiecarui elev și egalitatea de șanse prin educație. Aici funcționează și Grădinița cu Program Normal Cornereva. În cadrul școlii învață elevi din clasa I până în clasa a XI – a, aceștia fiind repartizați pe clase, astfel:

• Clasele I + a III-a: 9 elevi;
• Clasele a II -a - a IV-a: 12 elevi;
• Clasa a V-a: 19 elevi;
• Clasa a VI-a: 22 elevi;
• Clasa a VII-a + a VIII-a: 16 elevi;
• Clasa a IX-a: 12 elevi;
• Clasa a X-a: 15 elevi;
• Clasa a XI-a: 15 elevi.

2. Școala Gimnazială Gruni cu învățământ primar, gimnazial

În cadrul școlii învață elevi din clasa I până în clasa a VII – a, aceștia fiind repartizați pe clase, astfel:

• Clasa I + a III-a: 12 elevi;
• Clasa a II-a: 13 elevi;
• Clasa a IV-a: 11 elevi;
• Clasa a V-a: 9 elevi;
• Clasa a VI-a: 12 elevi;
• Clasa a VII-a: 12

3. Școala Primară Zănogi cu învățământ primar

În anul 2018, școala din localitatea Zănogi a obținut finanțare prin proiectul „Reabilitare, modernizare și dotare școală primară cu clasele I-IV și grădiniță în localitatea Zănogi, comuna Cornereva, judetul Caraș-Severin”, în valoare de 1.105.278,83 lei, finanțat de Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Măsura de ajutor: Programul național de dezvoltare locală (PNDL) 2017-2020; Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”, investiție care se preconizează a se finaliza în cursul anului 2022.

Obiectul investiției constă în îmbunătățirea calității infrastructurii de educație, prin reabilitarea, modernizarea și dotarea școlii și a grădiniței din localitatea Zănogi, pentru asigurarea unui proces educațional la standarde europene, participând astfel la atingerea obiectivelor în domeniul egalității de șanse și a dezvoltări durabile. Starea imobilului ce deservește ca unitate de învățământ este total necorespunzătoare pentru desfășurarea activităților în condiții normale, fiind astfel necesară o intervenție de reabilitare.

Rezultatele ce vor fi obținute la final, vor fi:

• izolarea termică a anvelopei construcției (planșee, pereți exteriori, pod, tâmplărie exterioară);
• consolidarea pereților prin cămășuire cu beton armat;
• reabilitarea sistemului de încălzire, alimentare cu apă caldă, iluminare, ventilare și climatizare;
• instalarea unor instalații de producție alternativă de energie;
• reparații și consolidări

În cadrul școlii învață elevi din clasa I până în clasa a IV – a, aceștia fiind repartizați într-o clasă cu program simultan: pregatitoare + I + a II-a + a III - a + a IV- a: 13 elevi.

4. Școala Primară Dolina cu învățământ primar

În cadrul școlii învață elevi din clasa I până în clasa a IV – a, aceștia fiind repartizați într- o clasă cu program simultan: I + a II - a: 8 elevi.

5. Școala Primară Bogâltin cu învățământ primar

Pentru această unitate de învățământ, autoritatea locală a demarat lucrările de modernizare începând cu anul 2017, iar finalizarea acesteia este prevăzută în cadrul anului 2022. Proiectul

„Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea școlii profesionale agricole din localitatea Bogâltin, comuna Cornereva, județul Caraș-Severin”, în valoare de 1.462.498,00 lei, este finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare, Măsura de ajutor: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, submasura 7.2 - „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”.

Prin proiect se dorește reabilitarea clădirii prin realizarea unor modificări interioare și exterioare, respectiv refacerea finisajelor și a instalațiilor. Se vor aduce numeroase îmbunătățiri școlii existente, cum ar fi: reparația capitală a acoperișului prin înlocuirea tuturor straturilor existente cu altele noi; modernizări interioare și exterioare.

Se vor aplica următoarele măsuri de consolidare:

• Învelitoare: înlocuirea în totalitate a învelitorii existente cu o învelitoare nouă din țiglă ceramica profilată; inlocuirea structurii de lemn a acoperișului; adăugarea tuturor straturilor specifice acoperișului de tip șarpantă (fără termoizolație); înlocuirea planșeului de lemn de peste parter; adăugarea tuturor straturilor specifice planșelului de lemn (cu termoizolație); montarea jgheaburilor noi din tablă metalică;

• Pereți: desfacerea finisajelor exterioare și interioare ale pereților; montarea unor buiandrugi noi deasupra tuturor golurilor; înlocuirea tâmplăriei exterioare (ferestre și uși) cu tâmplărie din lemn cu geam termopan, cu aceleași caracteristici de detaliu cu ale tâmplăriei originale; înlocuirea tâmplăriei interioare (uși) cu tâmplărie din lemn; înlocuirea instalațiilor electrice; tencuirea pereților în mod mecanizat; montarea unor tavane false casetate în toate spațiile interioare de la parter; finisarea pereților interiori și exteriori;
• Planșeu: desfacerea planșeului de lemn existent de sub nivelul parterului; înlocuirea instalațiilor de încălzire și canalizare; turnarea unei plăci din beton armat; montarea finisajului specific fiecărui spațiu interior;
• Finisaje exterioare: termoizolarea întregii clădiri cu termosistem complet; montarea burlanelor noi din tablă metalică;

Astfel, rezultatele așteptate vor fi următoarele: se va reface soclul pe tot conturul clădirii prin cămășuire cu beton armat cu grosimea de 15 cm armat cu o plasa din bare legate cu diametrul de 10 mm; desfacerea învelitorii și a șarpantei de lemn existente; desfacerea tencuielilor interioare și exterioare (pereți și tavane); desfacerea planșeului de lemn de peste parter; desfacerea pardoselilor existente; realizarea unei centuri din beton armat peste zidurile existente (interioare și exterioare) și a unei plăci de beton armat; dispunerea de buiandrugi la golurile de uși realizate; refacerea pardoselilor interioare care se vor termoizola cu un strat de polistiren extrudat peste care se va turna șapa de beton ca suport al finisajelor; refacerea tencuielilor interioare și exterioare; anveloparea clădirii la exterior și la nivelul planșeului cu termosistem și cu tencuială decorativă; protejarea termosistemului peste placa de beton armat care se va realiza cu o șapa de beton; realizarea unui trotuar perimetral pentru eliminarea igrasiei și îndepărtarea apei pluviale.

Rezultatul final va consta în asigurarea minimului de dotări și a spațiilor adecvate desfășurării activităților educaționale.

Pentru ca elevii școlii să fie în pas cu școlile urbane și cât mai bine pregătiți, aceștia iau parte la diferite activități extracurriculare, precum:

• MIHAI EMINESCU ,,Luceafărul la ceas aniversar” – activitate care se desfășoară în data de 15 ianuarie a fiecărui an spre omagierea marelui poet național, având loc un recital de versuri scrise de marele poet. Activitatea este organizată de doamna profesor de Limba și literatura română.
• 1 Decembrie, Ziua Națională a României – în fiecare an școlar, se celebrează în mod deosebit ziua de 1 Decembrie deoarece participă elevii de la toate structurile Școlii Profesionale Agricole Cornereva. Activitatea se desfășoară de obicei la Sala de festivități a Primăriei.
• 8 Martie – Ziua de 8 Martie a devenit mai specială și prin activitatea desfășurată la Școala Gimnazială 2 Gruni. D-na profesoară Cernescu Ana Alina împreună cu doamnele învățătoare Vulpeș Brândușa, Martalogu Duicu Magdalena și Cernescu Andreea organizează activitatea, ocazie cu care are loc expoziția de felicitări a elevilor, prezentare power-point, recitări de poezii și compuneri închinate mamei.
• Balul Izmenelor la Cornereva – Balul izmenelor este organizat de Primărie și Consiliul Local, de obicei la începutul primăverii. Evenimentul nu are o dată fixă si este un bun prilej de păstrare a tradiției privind portul popular, dar și de sărbătoare. Balul a debutatează cu un scurt program realizat de elevii școlii Cornereva: montaj artistic realizat sub îndrumarea doamnelor învățătoare ale tuturor școlilor din comună; poezii în grai bănățean; suită de dansuri populare organizate de d-l profesor Cernescu Ion; suită de dansuri populare bătrânești organizate de d-na învățătoare Martalogu Duicu Magdalena și d-l profesor Martalogu Duicu Radu. Programul este filmat de televiziuni locale sau de folclor și sunt luate interviuri de către Radio Reșița. De fiecare dată se dovedește a fi o acțiune reușită, iar implicarea școlii denotă faptul că se dorește păstrarea tradițiilor strămoșești.
• Sa învățăm în mod plăcut limba engleză – Un prilej de a învăța în mod plăcut limba engleza este activitatea ,,Sărbătoare de Halloween” realizată de elevii claselor V-VIII, coordonați de d-na profesoară de Limba engleză. Pe lângă faptul că sunt purtate discuții tematice, se cântă cântece în limba engleză, iar sălile de clasă implicate sunt împodobite cu decoruri specifice realizate de elevi.
• Șah-ul un sport fără vârstă – concursul este o activitate recent dezvoltată în comună, autoritățile sperând să devină o tradiție. La concurs au participat un număr de 9 seniori, printre care și domnul primar Novăcescu Nicolae și 16 La concursul de Șah organizat în anul 2017- etapa județeană, dintre 12 echipe, cea a școlii Gruni s-a clasat pe locul 2. Echipa a fost îndrumată de d-l profesor Vulpeș Ioan.
• Serbările școlare – Serbarea de iarnă, respectiv Serbarea de sfârșit de an școlar. Aceste evenimente, organizare de profesori se desfășoară de obicei în sălile Astfel în luna decembrie au loc spectacole de colinde prezentate de elevi pentru părinți și alți participanți ascultători de colinde și iubitori de tradiție, iar în luna iunie, are loc serbarea de vară în care elevii celebrează festivitatea de premiere.
• Pinul negru de banat – Administrația Parcului Național Domogled – Valea Cernei în parteneriat cu Primăria Băile-Herculane organizează la Băile-Herculane Festivalul „Pinul negru Bănățean”. Festivalul este o acțiune inițiată în cadrul Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat – Parte a rețelei NATURA 2000, implementat în perioada 2004-2007. Obiectivul proiectului a fost: „Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul Național Domogled-Valea Cernei”. Festivalul „Pinul negru Bănățean” este o bună oportunitate de diseminare și promovare a informațiilor de interes local, regional și național, în ceea ce privește importanța de protecție și menținere a acestor păduri pe plan European. Festivalul este organizat, de obicei, de Ziua Parcului Național Domogled - Valea Cernei. În cadrul festivalului, comunitățile limitrofe Parcului Național Domogled - Valea Cernei se implică direct prin participarea în cadrul spectacolelor în aer liber. Acestea vor oglindi identitatea culturală și tradițiile zonei. Școala Gimnazială Nr. 1 Cornereva a participat la Concursul Pinul Negru de Banat, la secțiunile de poezie – eseuri, desen-pictură, dansuri populare, unde elevii au fost premiați.

Pe teritoriul comunei sunt 5 grădinițe cu program normal, copiii fiind repartizați astfel:

• Grădinița din localitatea Gruni: 14 copii;
• Grădinița din localitatea Cornereva: 12 copii;
• Grădinița din localitatea Dolina: 10 copii;
• Grădinița din localitatea Zănogi: 10 copii;
• Grădinița din localitatea Bogîltin: 10 copii.

Totodată elevii școlilor din comună practică diverse sporturi, iar coordonați de profesori, au participat la diferite competiții și concursuri, precum:

• Cross - faza județeană

• Handbal

• Lupte – o secție nou înființată la Copiii de secția de lupte din Cornereva se pregătesc sub supravegherea antrenorului Gore Iliescu.

Pentru stimularea copiilor spre a practica sport și diverse activități de această natură, autoritatea locală, a considerat oportună demararea unui proiect pentru amenajarea unui teren de sport. Astfel, în primăvara anului 2018, Comuna Cornereva a obținut finanțare pentru proiectul

„Amenajarea unui teren de sport aferent scolii profesionale agricole din comuna Cornereva, judetul Cara-Severin”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 ‐ 2020, program finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Submăsura 19.20/7.2 ,,Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, în valoare de 466.064,29 lei. Proiectul se află în derulare și se preconizează a se finaliza în luna aprilie a anului 2021.

Prin proiect se va amenaja un teren de sport cu covor cauciuc tartan și amplasarea unui vestiar de tip container, pentru deservirea școlii profesionale agricole din Comuna Cornereva.

Containerul modular va cuprinde grupuri sanitare și vestiare pe sexe. Acesta are o formă rectangulară în plan și regimul de înălțime parter. Din punct de vedere constructiv, containerul modular este realizat dintr-o structură metalică, cu închideri la nivelul pereților din panouri sandwich, acoperire și planșeu din tablă zincată dublu rălțuită. Din punct de vedere funcțional, containerul este structurat într-o zonă de vestiar cu dușuri și o zonă de grupuri sanitare. Acestea vor fi conformate pe sexe și dotate cu instalațiile necesare. Împrejmuirea terenului se va face cu un gard de plasă de sârmă, cu stâlpi din metal.

Vestiarele propuse sunt în container metalic, împărțit pe sexe, complet echipat, dotate cu grupuri sanitare (wc, dus, lavoar). Rezultate vor fi următoarele:

• Realizarea unui teren de sport cu covor cauciuc tartan;
• Realizarea unui vestiar de tip

Prin proiectul integrat, „Modernizare drum comunal DC 28 Cornereva - Camena, Înființare centru de zi în sistem after school, Promovarea specificului local și a moștenirii culturale, conservarea patrimoniului material și imaterial și achiziția de utilaje și echipamente pentru asigurarea serviciilor de bază în localitatea Cornereva, comuna Cornereva, județul Caraș- Severin” finanțat prin Programul FEADR, Axa III: „Imbunatatirea calitatii vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, Măsura 3.2.2. „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, s-a realizat un centru de zi pentru copii în regim afterschool, cu regimul de înălțime Parter.

În scopul asigurării funcțiunilor necesare centrului de zi în regim afterschool, clădirea se compune din următoarele încăperi:

• hol acces S = 3,88 mp;
• bucătărie S = 6,81 mp;
• centrală termică S = 7,00 mp;
• hol S = 4,97 mp;
• WC băieți S = 4,22 mp;
• WC fete S = 4,22 mp;
• sală multifuncțională S = 41,25 mp.

Centrul de zi are functiunile si dotarile conexe necesare pentru un numar de maxim 20 de copii cu varsta cuprinsă între 7 si 12 ani. Accesul principal în incintă se face de la stradă.

Copiii își vor desfășura activitatea în sala multifuncțională cu posibilitatea ca orele de recreere în zilele călduroase să le desfășoare în curtea din spatele clădirii. În acest scop s-a realizat un acces direct spre curte.

Accesul personalului administrativ se face printr-un acces separat tot din stradă. În partea dreaptă a holului de acces se află o mică bucătărie unde vor fi depozitate alimentele gata preparate de o firmă de catering pentru prânzul copiilor. În partea stângă a holului se află încăperea centralei termice. Holul de acces este despărțit printr-o ușă de holul care face legătura cu sala multifuncțională și toaletele.

Bucătăria este dotata cu un mic reșou, cuptor cu microunde, un frigider, un lavoar, o chiuvetă pentru vase și dulapuri pentu depozitare.

Sala multifunctională este dotată cu:

• masă - 4;
• birou - 2;
• scaune - 20;
• scaun rotativ - 2;
• dulap cu 6 compartimente - 4;
• dulap cu 3 compartimente - 2;
• DVD player - 1;
• retroproiector - 1;
• televizor LCD - 1;
• antenă satelit - 1;
• instalație climă - 1.

• Cultura și activitățile recreative

Viața culturală a comunei Cornereva se constituie ca parte a satului banățean tradițional, în care tradițiile, obiceiurile laice, religioase, folclorul și portul popular reprezintă averea spriritului satului, în reafirmarea identității și unicității comunității locale.

Suprapunerea Regiunii de Vest pe teritoriul a trei vechi regiuni istorice (provincia Banatului, Crișanei și Transilvaniei) indică faptul că s-au format anumite obiceiuri, tradiții, credințe, moduri de viață diferite și diverse între locuitorii regiunii, astfel încât există o diversitate de moșteniri culturale adunate în secole de existență. Patrimoniul material este constituit din monumente, ansambluri, situri, muzee, case memoriale, iar patrimoniul imaterial este reprezentat de obiceiuri, tradiții și credințe⁴⁰.

Etnografia și folclorul reprezintă o importantă ramură a patrimoniului imaterial, fiind compusă din arhitectura populară țărănească, tehnică și instalații populare, costume populare, ceramică populară, muzee etnografice sătești, manifestări populare tradiționale, festivaluri, manifestări artistice etc. În mediul rural turismul cultural are un potențial deosebit de valorificare, iar aceasta decurge din perpetuarea ocupațiilor, meșteșugurilor, datinilor și obiceiurilor tradiționale românești, încă practicate cu ocazia unor manifestări folclorice de mare autenticitate și originalitate, concretizate în festivaluri artistice și nedei.

Tradițiile, etnografia, folclorul și ocupațiile ce au însoțit de-a lungul timpului viața cotidiană a locuitorilor comunei Cornereva, au fost prezente mereu în sfera de interes, precum și tipologia așezărilor rurale din această zonă montană, arhitectura locuințelor (specifică peisajului montan bănățean), ocupațiile tradiționale, portul și cântul popular, sărbătorile și obiceiurile adânc înrădăcinate în datina și tradiția comunei. De referință s-a constituit în timp Festivalul național concurs „Mariana Drăghicescu”, organizat în memoria uneia din vocile de aur ale cântului popular bănățean, festival ce a debutat în anul 1998 și continuă până astăzi⁴¹.

Festivalurile tradiționale și evenimentele culturale organizate de către autoritățile locale reprezintă o altă formă de manifestare și păstrare a culturii locale. Tradițiile și obiceiurile zonei s- au păstrat de-a lungul timpului, dansuri specifice zonei fiind: hora, ardeleana, sârba, jocul de doi etc. Aceasta reprezintă de fapt rezultatul acțiunilor specifice și concrete care sunt luate în considerare pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și spiritual. Cu ocazia acestor evenimente se organizează:

• spectacole de dans popular;
• cercuri de creație artistică;
• simpozioane și expoziții de artă și literatură tradițională;
• evenimente specifice: nunți, botezuri,

Dintre sărbătorile și tradițiile cu specific local, amintim în special următoarele: 1. Ruga satului sau nigeea, în data de 15 - 16 august în satul Cornereva

Este un eveniment tradițional, specific satului bănățean, de o mare încărcătură simbolistică. Ruga/nigeea este sărbătoarea întregii comunități rurale. În fiecare gospodărie se întind mese fastuoase, la care, alături de membrii familiei, sunt invitați rudele și prietenii acestora din alte localități, sau „goșcii”, cum li se spune. Fiecare membru al comunității se pregătește acasă la el cu tot ce e mai bun pentru rugă, iar „fala” este de a avea cât mai mulți musafiri. Prilej de reuniune a celor apropiați, mai mult decât atât, de afirmare ritualizată a identității, masa de rugă întreține și țese o rețea complicată de relații, mergând de la cele intens irizate cu stramoșii (cărora le sunt dedicate simbolic bucatele) și până la cele sociale, trecând prin relațiile de bună rudenie și vecinătate și văzând, în limita posibilităților, cele de inserție ale familiei în ierarhiile sociale și economice, ierarhii interpretate sub aspect simbolic și ca sisteme de putere.

Ruga nu este numai un prilej de întâlnire a întregii comunități locale și de a petrece ascultând muzică populară tradițională și jucând alături de formațiile populare, este si un prilej pentru împărtășirea faptelor fiecăruia, supuse neamului spre autentificare. Atfel fiecare comunitate îsi are tradițiile proprii legate de desfașurarea rugii. Dar niciunde în țară ea nu este sărbătorită cu fastul și amploarea întâlnită în Banat. Toate aceste evenimente tradiționale bănățene sunt create de comunitate, de-a lungul timpului pentru comunitate și impun întoarcerea tuturor acasă sau spre ideea de casă, familie și neam. Altfel spus, aceste obiceiuri tradiționale evocă ideea de unitate a comunității locale.

Evenimentul are loc la Căminul Cultural din Comună. De asemenea, fiind o sărbătoare ce pune în relație hramul bisericii ortodoxe dintr-o localitate cu viața cotidiană a localității, cu familiile din interiorul comunității, fiecare sat ce aparține comunei are rugă sa. De exemplu în data de 20-21 iulie, este Hramul Bisericii și Rugă în satul Bogâltin.

Din acest considerent, dr. Dan Octavian Paul, șeful Centrului Zonal pentru Conservarea, Restaurarea și Cercetarea Patrimoniului Cultural Timișoara, din cadrul Muzeului de Istorie al Banatului, a declarat faptul că „ruga bănățeană ar trebui să devină un obiectiv în patrimoniul spiritual UNESCO, întrucât Banatul are un patrimoniu cultural material și imaterial extrem de valoros, dar, din păcate, nu are niciun obiectiv pe lista UNESCO. Ruga este specifică zonei banatului, întrucât nu am auzit de ruga moldoveană sau ardeleană. Probabil că sunt similitudini cu serbări de acest tip, dar este o îngemănare foarte frumoasă între viața civilă și viața religioasă în această rugă și are destule elemente care ar putea duce spre o prezență bănățeană pe lista UNESCO.”

2. „Măsuratul oilor” – în zonele montane ale Banatului și nu numai, odată cu venirea primăverii, începe și sezonul pastoral, a primii mulsori a turmei de Având ca ocupație primordială creșterea animalelor, locuitorii Comunei Cornereva au păstrat și transmis multe datini și obiceiuri legate de această ocupație a lor. Este un obicei vechi, vine din timp și din fericire, merge mai departe fiindcă are cine să îl ducă. Sătenii din Comuna Cornereva duc această tradiție în funcție de timp și vreme. La „Măsuratul oilor” se măsoară laptele de la oile fiecărui deținător de oi, după care se calculează cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia. Ceremonialul nu începe fără un ,,Tatăl nostru”, tămâierea și stropirea cu apă sfințită a turmelor și a celor prezenți. La Cornereva, totul se petrece ca acum 200 de ani, iar gospodarii încă mai cântă și joacă la stână.

Oile sunt trecute prin strungă și fiecare proprietar își mulge mioarele. Totul este trecut pe răboj ca să nu se încurce socotelile. După ce toate oile au fost mulse, se trece la ,,măsurat”, adică la cântăritul laptelui, cu instrumente speciale, folosite de săteni de sute de ani. Aici se folosește kila, un cântar cu riglă. După cântăritul laptelui, se stabilește numărul de „găleți” (1 găleată =10l lapte) ce revin fiecărui stăpân. Cel care are laptele cel mai mult la măsurat este desemnat „baci”. La masa câmpenească, ce se organizează după măsuratul laptelui, baciul are cinstea sa stea în capul mesei și să împartă ciorba de miel fiecărui stăpân, care se așază la masă în ordinea cantității de lapte măsurat. Petrecerea câmpenească se termină târziu, stăpânii prinzându-se, după servirea mesei la joc, deoarece toate acestea se fac cu acompaniament muzical pentru ca munca să pară mai ușoară.

3. Areți – este un obicei tot legat tot de păstorit, care are loc toamna, în octombrie, moment în care se predau oile de către „păcurari” (ciobani) stăpânilor. Prilejul este, de asemenea, sărbătorit. Acum se fac ultimele socoteli, ultimele plăți ciobanilor, iar aceștia dau socoteală în cazul oilor pierdute. Bineînțeles că evenimentul se sărbătorește la casa baciului cu masă și muzică și se petrece până noaptea târziu.

4. Rascucuit – un alt obicei legat de creșterea animalelor care se obișnuia în trecut, și foarte puțin acum, cu prilejul mulsului vacilor în ziua de Sf. Gheorghe. Evenimentul consta în ruperea unui colac împletit în forma de cerc, în care se găsea un ban. Ruperea colacului se făcea de către două persoane care se așezau de o parte și de alta a animalului, trăgând de colac pe sub ugerul vacii pentru ca aceasta să țină laptele mult și să fie în cantitate mare. Una dintre persoane spunea „cu- cu”, iar cealaltă răspundea „răs-cu-cu”.

5. Mătcălăul – este una dintre cele mai interesante și mai frumoase credințe populare. Potrivit tradiției bănățene, Mătcălăul este o ființă, un fel de semizeu din mitologia greco-romană, jumătate om, jumătate esență divină, foarte frumos și deopotrivă nemuritor și care se plimbă pe Pământ între Sântoader și Rusalii, dar pe care nimeni nu îl poate vedea. Cu prilejul acestei sărbători are loc una dintre cele mai interesante manifestări rituale și anume: „mătcuțitul”, sau „însurățitul”. Astfel că în ziua de Mătcălău, este datină de a se aduna mai multe fete la un loc și a se „mătcuța”, adică de a se prinde mătcuțe, văruice, surori, a se însurăți, după cum se înfârtățesc feciorii, iar aceștia se prind fărtați sau frați de cruce⁴³. Tinerele fete se „învăruichească” pe sub o ramură de pom înflorit. Fetele respective, două sau trei, se leagă printr-un jurământ să se unească pentru întreaga viața într-o prietenie sinceră. Din acest moment ele își spun „văruică” una alteia până la adânci bătrâneți.

6. Sânzienele – Sărbătoarea este în aceeași zi cu cea a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Cele două s-au contopit într-una singură. Odată cu sosirea zilei de 24 iunie, scade lungimea zilei și se mărește noaptea. I se mi zice și „marea răscruce în drumul soarelui”. Începând cu ziua respectivă se usucă rădăcina grâului odată cu coacerea spicului. Țăranii mai spun că, cucul încetează să mai cânte și apare licuriciul. Ziua Sânzienelor este un moment al solstițiului de vară, marcat de numeroase credințe și practici Florile galbene de sânziene purtate la brâu sau sub forma de cunună, asigură căsătoria cu o fată frumoasă și bogată. Păstrate în casă la icoană, daca nu se ofilesc până dimineața, acestea vor aduce noroc. O credință destul de răspândită este aceea a ursitului: fetele ce vor să-și viseze ursitul nu au decât să dea fuga în grădină, să adune câteva flori de drăgaică și să le pună sub pernă în noaptea de Sânziene, visându-și astfel ursitul. Băieți și fete se scoală dis-de-dimineață și se tăvălesc prin iarba și flori pline de roua pentru a fi frumoși, sănătoși și drăgăstoși. Florile care se culeg, printre care și sânziene, trebuie sa fie păstrate peste an.

7. Balul izmenelor: în ajunul sărbătorii, locuitorii Comunei Cornerevaa scot din lada de zestre ceea ce fiecare bănățean, fie fată sau băiat primește în moștenire de la părinți și bunici, și anume costumul Acesta este păstrat cu sfințenie din generație în generație și la ceas de sărbătoare este prezentat în cadrul evenimentului ce se desfășoară la Sala de festivități, unde se strâng numeroși locuitori ai comunei, dar și invitați din alte zone care au dorit să participe la această sărbătoare, făcând ca sala să fie neîncăpătoare pentru cei prezenți. Mândri de costumele populare pe care le-au îmbrăcat, unele având peste un secol vechime, tinerii urcă pe scenă, iar la final invită și spectatorii la dans.

Portul popular - Costumul popular tradițional este asamblat dintr-o multitudine de piese, după reguli moștenite din vechime de colectivitatea care îl poartă. De aici decurge specificitatea națională, provincială, regională, zonală sau chiar comunală a costumului popular. Costumul popular ce se mai păstrează are o cromatică bazându-se în special pe asocierea albului cu negrul.

Bărbații purtau cămăși lungi până la genunchi, din pânză de bumbac sau de fuior, țesută în război de gospodine. „Chimeșile” erau cusute în jurul gulerului și pe piept cu mătase albă. Pe sub cămașă, bărbații purtau izmene largi din pânză ca și cămașa. Peste cămașă se purta „laibăr” (un fel de vestă) din „cioareci” (postav țesut de femei în război). Tot din acest postav era confecționat „căputul” (un fel de palton), ornamentat cu motive populare ca și laibărul.

Femeile purtau „ciupag” (ie), cusut de asemenea cu motive populare cu ață de diferite culori și nuanțe sau cu mătase albă. De asemenea, purtau poale tot din pânză de bumbac sau fuior, aranjate în cute pe șolduri și împodobite cu motive florale sau „mustre” cusute cu mătase albă. Peste ciupag purtau un laibăr din material negru subțire împodobit cu motive florale cu mătase de diferite culori. Din același material ca și laibărul, și împodobită la fel ca și acesta, era catrința (cotreanța) care se lega peste poale în față. În spate, femeile își legau „opregul”, și acesta frumos ornamentat.

Pe cap, vara bărbații purtau pălărie, iar în timpul iernii căciulă. Femeile purtau pe cap batic, iar în vechime își aranjau părul într-un fel de coc, pe care îl strângeau cu ajutorul „cofratelor” (un fel de clemă sau ceapsă).

Atât bărbații cât și femeile purtau în picioare opinci și obiele, iar împrejurul mijlocului se încingeau cu brâuri sau „bracuri”, țesute sau lucrate cu mâna de gospodine și care aveau o cromatică diversă: roșu, galben, verde, albastru, negru. În timpul dominației austro-ungare, bărbații purtau uneori bracuri (brâuri) tricolore (roșu, galben, albastru), cu toată opoziția autorităților străine și cu riscul pedepselor corporale.

În timpul iernii bărbații purtau „pieptare” din blana de miel sau de oaie și cojoace. De asemenea se îmbrăcau în pantaloni confecționați din cioareci (postav țesut în casă din fire de lână mai aspre). În timpul iernii și femeile se îmbrăcau cu șube frumos împodobite.

Dacă portul s-a schimbat mult, jocurile populare s-au schimbat mai puțin. Jocuri ca: brâul, ardeleana, hora boierească, sârba, ardeleana bătută, iedera, doi, cârligul, cătana, tandara, bordeiul, perina, rasatul și altele se joacă și astăzi, unele într-o măsură mai mare, altele într-o măsură mai mică la petrecerile organizate cu prilejul sărbătorilor, nunților, nedeilor. Se observă că unele dansuri și chiar cântece populare suferă influențe de dincolo de Dunăre, uneori din Serbia, ceea ce dovedește că ne aflăm într-o zonă de interferență. Se mai păstrează și se mai folosesc, uneori, instrumente muzicale tradiționale ca: frunza, fluierul mic, cimpoiul cu carabă dublă.

9. Târgul de produse tradiționale românești – Se organizează anual, toamna, cu participarea unor agenți economici importanți din Comună, județ și din județele învecinate, agenți economici care expun și comercializează semințe, ierbicide, mașini și utilaje agricole. Sunt prezentate produse agro-alimentare tradiționale și are loc un spectacol de muzică populară. Comuna Cornereva este comuna din Caraș-Severin cu cei mai mulți fermieri care au produse atestate cu eticheta „montan”, dintre care: răchie din prune, sucuri de mere, brânză, mălai, pâine, cârnați, miere sau prăjituri de casă sunt doar câteva dintre produsele prezentate la Târgul produselor tradiționale de la Cornereva,

toate preparate în propriile gospodarii. Participanții la târg au parte și de un spectacol folcloric susținut de interpreți de muzică populară din zona de munte a Banatului.

Fermierii din comuna Cornereva organizează și balului fermierilor, un eveniment mai nou, la care participa gospodari din satele aparținând comunei de pe Valea Cernei. Manifestarea are loc la Căminul Cultural din Cornereva.

10. Festivalul național anual „Mariana Drăghicescu” – Festival omagial pentru îndrăgita interpretă de muzică populară. Cântăreața Mariana Drăghicescu născută la data de 18 septembrie 1952, în cătunul Prisăcina, satul Bogâltin, comuna Cornereva, era numită de către interpretul Tiberiu Ceia

„Privighetoarea Banatului”. Aceasta a decedat în data de 3 aprilie 1997, la Toronto, Canada. Numele ei îl poartă asociația culturală care organizează festivalul - concurs național de interpretare vocală omonim. Concursul se adresează soliștilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Preselecția și concursul propriu-zis au loc în județul Timiș, iar laureații susțin un spectacol omagial la Bogâltin

• Prima ediție a festivalului a avut loc în anul 1998. Probele de concurs constau de obicei din interpretarea unei doine sau balade fără acompaniament și a unei piese sau joc cu acompaniament muzical din zona pe care o reprezintă concurentul. La a VIII-a ediție, din 2010, juriul a fost format din Mărioara Murărescu, Gelu Stan, Tiberiu Ceia, Gheorghe Țunea, Gelu Furdui și Nicoleta Voica. Au participat interpreți inclusiv din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș. Spre omagierea artistei, administrația publică locală i-a dedicat o piatră comemorativă, și de altfel Căminul Cultural din satul Bogâltin îi poartă numele

Având în vedere faptul că majoritatea evenimentelor se desfășoară în incinta Căminului Cultural, sunt necesare investiții în vederea renovării și dotării acestuia, deoarece nu corespunde necesităților și nevoilor acestei perioade. Astfel, autoritatea locală a inițiat începând cu anul 2018 proiectul „Reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural din localitatea Cornereva, comuna Cornereva, judetul Caraș-Severin”. Entitatea finanțatoare este Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 ‐ 2020 finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Submasura 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Proiectul tratează soluții de reabilitare și dotare a clădirii existente pentru a putea fi utilizată în condiții optime pentru funcțiunea de cămin cultural. Prin proiect se preconizează a fi atinse următoarele rezultate:

• refacerea finisajelor interioare și exterioare, precum și a instalațiilor edilitare;
• înlocuirea și modernizarea instalației electrice, înlocuirea conductorilor, a aparatajului și a traseelor de cablu; deasemenea, înlocuirea tâmplăriei vechi cu una termoizolatoare;
• amenajarea unui spațiu tehnic care să adăpostească centrala termică, amenajarea unor grupuri sanitare, pe sexe, și unul pentru persoane cu dizabilități astfel încât căminul cultural să respecte normele de igienă în vigoare;
• turnarea unei plăci de beton peste parterul existent și reconstruirea șarpantei și a învelitorilor;
• instalarea unor unități de climatizare a spațiilor, instalarea unui sistem profesional de sonorizare, precum și instalarea unui sistem profesional de proiecție.

Valoarea totală este de 2.063.314,86 lei, iar data de finalizare este prevăzută in cursul anului 2022.

Prin proiectul integrat, „Modernizare drum comunal DC 28 Cornereva - Camena, Înființare centru de zi în sistem after school, Promovarea specificului local și a moștenirii culturale, conservarea patrimoniului material și imaterial și achiziția de utilaje și echipamente pentru asigurarea serviciilor de bază în localitatea Cornereva, comuna Cornereva, județul Caraș- Severin” finanțat prin Programul FEADR, Axa III: „Imbunatatirea calitatii vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, Măsura 3.2.2. „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, s-au achizitionat 5 perechi de costume populare fete (Ie, Poale, Cotranta, Opreg, Cingatoare, Pieptari, Cioareci, Opinci, batic) si 5 perechi de costume populare baieti (Camasa, Brau, Izmene, Obele, Opinci, Caciuli).

Comuna Cornereva a solicitat includerea in Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul ”AȘEZĂMINTE CULTURALE”, pentru obiectivul de investiții “REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE CAMIN CULTURAL DIN LOCALITATEA BOGALTIN, COMUNA CORNEREVA, JUDETUL CARAS-SEVERIN”.

Prin proiect se doreste a se executa urmatoarele lucrari:

• Refacerea finisajelor exterioare;
• Refacerea finisajelor interioare;
• Inlocuirea structurii acoperisului;
• Inlocuirea invelitorii;
• Inlocuirea elementelor de tamplarie interioara;
• Inlocuirea elementelor de tamplarie interioara;
• Dotarea obiectivului;
• Refacerea finisajelor exterioare:

O Se propune decaparea tencuielii exterioare, aplicarea unui prim strat de tencuiala, strat ce va deservi ca si strat suport pentru stratul de termoizolatie din polistiren expandat cu grosime de 5 cm si aplicarea unui strat final de tencuiala decorativa.

O La nivelul soclului se va aplica un strat de tencuiala decorativa mozaicata, strat de se va aplica peste termoizolatia din polistiren extrudat cu grosimea de 3cm.

O Se va executa o hidroizolatie exterioara pana la adancime fundatiei. Hidroizolatia se va executa in 2 straturi, primul fiind o pelicula de hidroizolatie bituminoasa si a doua o folie hidroizolatoare cu crampoane.

O Pe o latime de 60cm se va executa un trotuar perimetral in jurul cladirii care va impiedica patrunderea apelor meteorice la nivelul fundatiei.

• Refacerea finisajelor interioare:

O Se propune decaparea tencuielii interioare si refacerea acesteia. Suparafata finala va deservi ca si strat suport pentru o pelicula de zugraveala lavabila.

O Se va inlocui parchetul. O Se va inclocui gresia.

O Se vor reface instalatiile electrice, sanitare si termice.

• Inlocuirea structurii acoperisului:

O Se propune inlocuirea completa a elementelor de sarpanta.

• Inlocuirea invelitorii:

O Se propune inlocuirea completa a invelitorii si a elementelor de tinichigerie.

• Inlocuirea tamplariei exterioare:

O Se propune inlocuirea completa a elementelor de tamplarie exterioara.

• Inlocuirea tamplariei interioare:

O Se propune inlocuirea completa a elementelor de tamplarie interioara.

• Dotarea obiectivului:

O Se propune dotarea obiectivului cu piese de mobilier noi.

In localitatea Bogaltin, comuna Cornereva se desfasoara diferite evenimente si activitati atat in randul tinerilor cat si in randul persoanelor varstnice, avand astfel o activitate culturala sporita prin participarea ansamblului amator de dansuri si jocuri populare precum si a solistilor vocali si grupurilor folclorice la urmatoarele evenimente: Concert de colinde, Festivalul-Concurs National „Mariana Draghicescu”, Balul Portului Popular, Intalnirea anuala cu fii satului.

Comuna Cornereva a solicitat de asemenea includerea in Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul ” SĂLI DE SPORT”, pentru obiectivul de investiții

Investiția este reprezentată prin construirea și dotarea unei săli de sport modernă, care să corespunda standardelor europene, cuprinzând toate dotările necesare, să fie un spațiu plăcut de desfășurare a activităților sportive și care, în același timp, să asigure durabilitate, siguranță și calitate de-a lungul timpului.

Suprafața terenului destinat construcției sălii de sport măsoară 1.927,00 mp, iar aria desfășurată este de 1.113,84 mp, si va cuprinde un corp A pentru vestiare și corpul B destinat sălii de sport. Construcția va fii proiectată la sol, fără tribună. Pentru circulații auto sunt prevăzute 7 locuri de parcare, dintre care 1 loc destinat persoanelor cu dizabilități, fiind alocați in acest sens 204,10 mp.

3.5.3 Biserici

În planul vieții spirituale tradiția ortodoxă se dovedește a fi adânc înrădăcinată în sufletul oamenilor zonei. Cea mai mare parte a comunei se găsește la o altitudine de aproximativ 700 m. Comuna se întinde pe o suprafață de 26 ha. Dovezi de viață umană materială există pe teritoriul Comunei Cornereva încă din epoca pietrei, mai exact din paleolitic. Astfel, s-au găsit schelete umane în peștera Gogâltan și vestigii preistorice la vârful lui Gogâltan, unde era o așezare de tip Coțofeni. Pe actuala rază a Cornerevei a existat o așezare dispărută astăzi, care a făcut parte din stăpânirea familiei Temeșel.

În sat a existat o biserică de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, ridicată în 1740, incendiată de turci în 1788. Biserica actuală, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită între anii 1799-1803. Casa parohială s-a ridicat în anii 1906-1907, din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere și dependințe. Parohia deține 54 ha teren agricol (din care 24 teren arabil, restul fânețe și pășune).

Biserica este construită în stilul baroc, având dimensiunile: 22 x 6,8 m. Este din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, boltă semicilindrică din cărămidă, pardoseala din scânduri, iconostasul de zid, peste care a fost aplicat unul de lemn; turnul e din cărămidă acoperit cu tablă de cupru. Biserica a fost reparată în anii 1821-1836, 1888, 1935, 1975 și 1982. Ultimele reparații capitale au fost efectuate în 2011.

Biserica a fost pictată în anul 1855 de Liubomir Alexandrovici, apoi de Gheorghe Baba în 1936-1937, după care pictura acestuia a fost rasă și pictată din nou de Victor Jurca din Lugoj în anul 1966. În 2011 pictura a fost curățată de pictorița Rita Aldea. Biserica a fost sfințită - ab initio de către episcopul sârb Iosif Ioanovici Șacabent. Lăcașul de cult deține 4 icoane împărătești pe ulei pe pânză (secolul XIX), pictate de un pictor necunoscut: „Iisus Pantocrator”, „Fecioara Maria cu Pruncul”, „Sf. Ioan Botezătorul”, „Sf. Nicolae”, 22 icoane prăznicar pe ulei pe tablă, un chivot de argint, o lespede funerară (zmanena), cărți vechi: Cazanie (Râmnic, 1748), Penticostar (Râmnic, 1767), Evanghelie (București, 1775) și

În sat sunt 2 troițe: una din marmură albă ridicată de preoții Ioan Grozăvescu și Gheorghe Belcotă și cealaltă ridicată în anul 2007. Un cor este menționat in comuna Cornereva întâia dată, în anul 1903.

Parohia Cornereva are în prezent un Centru de Tineret ce desfășoară activități culturale, catehetice și filantropice, care s-a format odată cu implementarea Proiectului Patriarhiei Române și al Organizației World Vision - Romania „HRISTOS ÎMPĂRTĂȘIT COPIILOR”. Tinerii din parohia Cornereva au mai participat și la una dintre etapele proiectului „Tinerii în Biserică”, ce s- a desfășurat în cadrul Episcopiei Caransebeșului, dar și la una dintre taberele ortodoxe de creație

„Credință și artă pentru toți”, organizată tot de către Centrul Eparhial.

Parohia Bogâltin cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” este așezată din punct de vedere geografic în sudul județului Caraș-Severin și străbătută de râul Ciumerna afluent al râului

Belareca. Înaintea bisericii actuale în Parohia Bogâltin a existat o biserică de lemn din anul 1775. În anul 1854 a fost dărâmată iar în următorii doi ani, până în 1856, pe același loc a fost construită o biserică de zid. Piatra de temelie a fost pusă de preotul Petru Popoviciu, iar la construcția bisericii fiecare credincios a participat prin aducerea a cinci lespezi mari de piatră din muntele Arjana. Piatra de var a fost extrasă din muntele Ciumerna, din apropierea satului, varnița fiind situată în grădina lui Valușescu Petru, astăzi decedat. Varul gata stins a fost dus cu traista până la biserică, lucru care nu se mai obișnuiește de o bună perioadă de timp.

Este de admirat străduința preotului paroh Petru Popoviciu și a credincioșilor din parohie de a construi și împodobi biserica în doar doi ani. Datorită vremurilor vitrege, biserica Sfântul Proroc Ilie din Bogâltin, nu și-a primit târnosirea până în 27 iunie 2010, prin lucrarea mâinilor P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului. La târnosirea bisericii a fost prezentă foarte multă lume, precum și preoții, fii ai satului Bogâltin, biserica primindu-și deplinătatea după o așteptare de 154 ani.

Biserica parohială este construită în stil navă cu un singur turn, zidurile fiind din piatră și cărămidă, iar iconostasul doar din cărămidă. În anul 1913 a fost acoperită cu tablă. Zidarii au fost aduși de departe și au fost plătiți de Compania ce își avea reședința în Cornereva. Planul arhitectural a fost întocmit de arhitectul Karl Koscho în 1853. Curând după terminarea construirii sfântului locaș, turnul s-a dărâmat. După acest eveniment neplăcut turnul bisericii s-a zidit din nou după planurile bisericii din Buchin. Pentru efectuarea acestor lucrări au fost aduse 20 de care de grinzi din pădurile de la Dubova. Dimensiunile bisericii sunt: L-32m, l-12m și h-30m (până la vârful crucii de pe turn). În jurul bisericii se află un zid de piatră.

În anul 1876 pictorul Nicolae Hașca din Topleț a pictat iconostasul. Pe peretele interior din naos au fost picturi de Gheorghe Baba și Corneliu Baba din 1926. Din păcate în 1983 când s-a pictat biserica în întregime, acestea nu s-au mai putut salva din cauza degradării avansate. În anul 1983 Biserica a fost împodobită cu pictură executată de Elvira Dăscălescu, iar in anul 1984 lucrările au fost sfințite, de către P.S. Timotei Seviciu, episcop vicar.

În patrimoniul bisericii se găsesc 36 icoane din anii 1899-1902. Unele sunt semnate de pictorul Nicolae Hașca din Topleț, celelalte, cel mai probabil pictate tot de el, nu au nici o semnătură, precum și cărți vechi: Evangheliar (Râmnic, 1784), Cazanie (Viena, 1793) etc. De asemenea, biserica mai deține 12 mineie din anul 1901.

Schitul Bogâltin a luat ființă din dorința credincioșilor de a avea un locaș monahal în preajma munților Cornerevei, unde călugării să se roage neîncetat pentru lume. Piatra de temelie a bisericii s-a pus în anul 1949, construcția schitului fiind dirijată și executată de ctitorul Ioan Rădulescu cu sprijinul credincioșilor din Bogâltin, Cornereva și de pe Valea Almăjului. Târnosirea bisericii s-a făcut în ziua de 8 iulie 1959 de către Mitropolitul Banatului Vasile Lăzărescu.

Viața monahală a început prin venirea părintelui Alexie Udrea, dar nu a durat prea mult întrucât prin decretul 410 din 1959 schitul a fost desființat și a trecut în administrarea parohiei Bogâltin, rămânând mai mulți ani închis, ajungând astfel într-o stare de degradare. Reparații s-au mai făcut în anul 1978 prin purtarea de grijă a protopopului Dimitrie Grama. Viața monahală s-a reînnodat începând cu slujirea călugărească a părintelui ieromonah Teodosie Șerban, care a viețuit câțiva ani aici. Odată cu reînființarea Episcopiei Caransebeșului în anul 1994, cu binecuvântarea

Episcopilor Emilian Birdaș și Laurențiu Streza, s-au succedat la Bogâltin mai mulți părinți, dintre care îi amintim pe ieromonahii Nectarie Câșlariu și Teodor Popa, care au adus îmbinătățiri corpului de chilii și bisericii schitului.

În anul 2008 Consiliul Eparhial al Episcopiei Caransebeșului a schimbat destinația mănăstirii transformând-o în mănăstire de călugărițe, care au ținut aprinsă candela rugăciunii în acest loc binecuvântat timp de aproape 12 ani, sub îndrumarea și purtarea de grijă a mânăstirii Călugăra și a părintelui arhimandrit Casian Onița, stareță fiind maica Anastasia Pah.

De la data de 1 noiembrie, odată cu plecarea maicilor la alte mânăstiri, s-a reluat firul viețuirii monahale, prin venirea aici a părintelui ieromonah Filotei Gherman, care a fost numit stareț și a părintelui Ciprian Miclea, schitul redevenind schit de călugări, așa cum a fost încă de la întemeierea lui, în anul 1949. În prezent se derulează mai multe lucrări de renovare și înfrumusețare a acestui sfânt locaș⁴⁵.

Biserica din Dobraia poartă hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind construită de credincioșii din satele izolate în anul 2004.

Cătunul Dobraia apare în documente târziu, în 1954. Biserica de la Dobraia nu are o istorie prea lungă, construcția terminându-se în anul 2004, iar târnosirea bisericii a avut loc în 24 iunie 2005. Până la construirea acestei Biserici, în locul unde s-a zidit, era doar o Sfântă Cruce unde se slujea în fiecare an pe data de 24 iunie. Biserica este mică, cât o capelă, fiind reprezentativă pentru cătunele aparținătoare. Este pictată parțial, iar pardoseala este din gresie. Zidurile sunt de lemn, acoperite cu tablă pentru a rezista mai mult. Acoperișul este din tablă. Biserica este dotată cu două clopote: unul donat de Petru Oprescu din Orșova, fiu al satului, iar celălalt donat de mănăstirea Nașterea Maicii Domnului din Băile Herculane.

Cu ocazia sărbătoririi hramului, la această biserică vin foarte mulți credincioși din cătunele aparținătoare, dar și din localitățile învecinate, peisajul fiind unul mirific. De specificat că din 70 de credincioși cât aparțin de această biserică, atunci când se săvârșește Sfânta Liturghie cel puțin 40 sunt prezenți de fiecare dată.

Cătunul Ineleț apare în documente din 1956. La 30 km de centrul satului Bogâltin se află capela de la Ineleț. Fundația este din piatră, iar zidurile din lemn acoperite cu tablă ca și acoperișul.

În cătunele din jurul bisericii, oamenii nu au energie electrică și nici acces rutier. La această biserică se poate ajunge pe la km 22 pe Valea Cernei după un drum anevoios, cu urcuș greu și scări de lemn prinse pe stâncă. Este un adevărat Athos românesc. Suprafața de teren pe care se află biserica și cimitirul au fost donate de Drăghicescu Pavel (Curtu) de la numărul 317. Ridicarea bisericii s-a terminat în 1973, iar sfințirea s-a făcut în 1975 de P.S. Timotei Seviciu.

În anul 2012 la această biserică s-au efectuat lucrări de reparație începute de preotul paroh Cristian Rădulescu și terminate de ieromonahul Nectarie Câșlariu. În 7 septembrie al același an, prin P.S. Lucian al Caransebeșului s-au sfințit lucrările de renovare. Această capelă a aparținut parohiei Bogâltin până la 1 februarie 2013. La această dată a fost transformată în schit, fiind dată în administrare ieromonahului Nectarie Câșlariu care ulterior s-a îngrijit și de pictarea ei.

• Servicii sanitare

Clădirea în care funcționează dispensarul, este proprietatea Consiliului Local Cornereva și se află în curs de reabilitare și dotare cu echipamente medicale și mobilier în valoare de 2.079.512,00 de lei. Entitate finanțatoare este Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”, proiectul fiind demarat în anul 2018.

Prin proiect se dorește reabilitarea dispensarului uman din comuna Cornereva. Modificările și lucrările propuse au la bază cerințele privind exploatarea corespunzătoare a construcției și creșterea eficienței energetice prin: izolarea termică a anvelopei construcției (planșee, pereți exteriori, pod, tâmplărie exterioară); reabilitarea sistemului de încălzire, alimentare cu apă caldă, iluminare, ventilare și climatizare; reparații și consolidări locale. Regimul de înălțime al construcției este subsol + parter + etaj.

Clădirea este prevăzută cu un acces care se află pe latura sud-estică a clădirii și nu are prevăzută rampă pentru persoanele cu dizabilități. Accesul se ridică de la cota terenului cu 1,41 m prin intermediul unor trepte care nu mai îndeplinesc normele pentru exploatarea în siguranță. Astfel, rezultate așteptate ar fii: dotarea cu aparatură de specialitate a dispensarului; izolarea termică a anvelopei construcției; realizarea unui sistem local de producere a agentului termic și a apei calde menajere; montare sistem de distribuție agent termic și corpuri radiante din oțel; grupuri sanitare reabilitate; instalații electrice înlocuite; montarea unui sistem de producere energie electrică utilizând un generator electric fotovoltaic.

În comună funcționează deja un centru de permanență cu 7 medici de familie și 8 asistenți, din data de 01.12.2020, ce dispune de dotările necesare. Acesta este locul unde medicii de familie fac gărzi pentru pacienții lor, gratuit, zilnic între ora 15 și 8 dimineața a doua zi, plus întreg weekendul – de sâmbătă ora 8 până luni la ora 8, precum și în zilele libere naționale. Aceste centre au rolul de a ușura sarcinile serviciului 112, dar și ale spitalelor. Consultațiile și tratamentele în Centru sunt gratuite și se aplică oricărui cetățean, indiferent dacă este asigurat sau nu. Casa de Asigurări de Sănătate achită gărzile profesioniștilor – medici de familie și asistente, astfel încât să existe o prelungire a activității medicului de familie și în afara orarului, pentru chestiuni care nu necesită o urgență reală. Dispensarul funcționează în fostul spital. Aici se găsește și farmacia din comună, care este deschisă de luni până vineri între orele 9 – 17.

• Servicii sanitar-veterinare

În ceea ce privește medicina veterinară, în comună există un cabinet veterinar particular deservit de către doi medici.